Mihai Răzvan Ungureanu despre o regiune a Ţinutului Secuiesc: Regionalizarea nu trebuie să fie conservarea sărăciei

Preşedintele Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, a declarat, vineri, la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureş, unde susţine conferinţa "Sufletul Europei", că el crede că regionalizarea trebuie să constituie o etapă importantă în reforma structurală a statului, însă în momentul de faţă regionalizarea "este mai curând un proiect propagandistic al USL" decât un proiect real, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Principial, regionalizarea în momentul de faţă este mai curând un proiect propagandistic al USL şi mult mai puţin un proiect real. Sunt câteva chestiuni de care ar trebui să fim cu toţii conştienţi, în primul rând că regionalizarea este necesară, principial nu se poate face în momentul în care ai buzunarul gol. Iar bugetul statului este practic adus la zero în momentul de faţă. Regionalizarea este o etapă importantă în reforma structurală a statului, este un proces care nu se încheie într-o zi şi nu poate fi definit printr-o simplă asumare de răspundere şi ale cărui consecinţe se văd în ani de zile", a afirmat Ungureanu.

Ungureanu a adăugat că el crede într-un proiect de regionalizare "bine făcut", în care nu încap calcule de genul "un oraş, da, alt oraş trebuie să moară".

"Cred că regionalizarea trebuie să ţină cont de polii de dezvoltare urbană, trebuie să ţină cont de felul în care sunt definite zonele metropolitane, pentru care există deja o lege referitoare la Bucureşti în momentul de faţă, cred că într-un proiect de regionalizare bine făcut, bine construit nu încap calcule de genul «un oraş, da, alt oraş trebuie să moară»", a arătat Ungureanu.

Întrebat dacă crede într-o eventuală regiune a Ţinutului Secuiesc, Ungureanu a spus că el nu crede că regionalizarea ar trebui să constituie "o şansă de regres sau de conservare a sărăciei".

"Eu văd în primul rând regionalizarea ca o şansă de progres, nu ca o şansă de regres sau de conservare a sărăciei", a arătat el.

România ar putea fi împărţită în şapte sau opt regiuni, luând în calcul influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune, conform raportului Consiliului Consultativ pentru Regionalizare, relatează PRO TV.

Noile regiuni, numărul lor, calculul pentru capitalele de regiune şi modul în care regionalizarea României va influenţa viaţa locuitorilor sunt abordate într-un document de 56 de pagini emis de către CONREG.

Conform raportului, regionalizarea României ar putea fi făcută în 7 sau 8 regiuni, luând în calcul influenţele culturale, migraţia populaţiei, stadiul de dezvoltare zonală, dar şi numărul de locuitori recomandat pentru fiecare regiune.

Preluând modelul regionalizării din Polonia, ţara cu cea mai mare rată de absorbţie a fondurilor europene, România ar putea fi împărţită în regiuni cu o populaţie medie între 2,4 şi 2,7 milioane de locuitori, în funcţie de numărul de regiuni, 7 sau 8.

"Construirea regionalizării din 2013 în România şi prin raportare la modelul polonez statuat prin reforma din 1998 trebuie să aibă în vedere nu numai situaţiile de similaritate, ci şi pe cele de diferenţiere contextuală între cele două ţări", scrie în raport.

Raportul prezintă o nouă hartă a României regionalizate, cu 7 sau 8 regiuni, în funcţie de modul în care Bucureştiul va fi repartizat.

Conform acestui raport, România va fi împărţită în:

1. Muntenia Sud, regiune care ar putea cuprinde şi regiunea Bucureşti (Regiunea 8)
2. Dunărea de jos (Regiunea Sud-Est)
3. Moldova de Nord (Regiunea Nord-Est)
4. Transilvania Centrală (Regiunea Centru)
5. Transilvania de Nord Vest (Regiunea Nord Vest)
6. Banat Vest (Regiunea Vest)
7. Oltenia