Forţele ruseşti şi-au intensificat sâmbătă asaltul asupra oraşului ucrainean Şievierodoneţk, după ce au afirmat că au capturat centrul feroviar din apropiere, Lyman, în timp ce Kievul şi-a intensificat apelurile pentru armament cu rază de acţiune mai lungă din partea Occidentului.
„Orice acord cu Rusia nu valorează nici măcar un bănuţ rupt”, a scris Podolyak pe aplicaţia de mesagerie Telegram. „Este posibil să se negocieze cu o ţară care minte mereu în mod cinic şi propagandistic?”, relatează Reuters.
Rusia şi Ucraina s-au acuzat reciproc după ce discuţiile de pace s-au împotmolit, ultimele negocieri faţă în faţă cunoscute având loc pe 29 martie. Kremlinul a declarat la începutul acestei luni că Ucraina nu a arătat nicio dorinţă de a continua discuţiile de pace, în timp ce oficialii de la Kiev au acuzat Rusia pentru lipsa de progres.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că singura persoană cu care merită să vorbească este preşedintele rus Vladimir Putin, deoarece el ia toate deciziile.
„Nu contează ce spune ministrul lor de externe. Nu contează că ne trimite un grup de negociere… toţi aceşti oameni sunt nişte nulităţi, din păcate”, a declarat el la televiziunea olandeză într-un interviu filmat vineri.
Putin spune că forţele ruseşti se află într-o operaţiune specială pentru a demilitariza Ucraina şi a o scăpa de naţionaliştii radicali antiruseşti. Ucraina şi aliaţii săi consideră că acesta este un pretext fals.
„Rusia a dovedit că este o ţară barbară care ameninţă securitatea mondială”, a declarat Podolyak. „Un barbar nu poate fi oprit decât prin forţă”.
În timpul unei discuţii telefonice, liderii Franţei şi Germaniei i-au cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să poarte „negocieri serioase directe” cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, scrie BBC.
Liderii Germaniei şi Franţei au avut sâmbătă o convorbire telefonică cu Vladimir Putin, în care l-au presat pe preşedintele rus să accepte o încetare imediată a focului în Ucraina şi să retragă trupele ruseşti din această ţară, au declarat oficiali germani.
Cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron au vorbit cu Putin timp de 80 de minute „la iniţiativa lor”, potrivit biroului de presă al guvernului german.
„Cancelarul german şi preşedintele francez au îndemnat la o încetare imediată a focului şi la o retragere a trupelor ruseşti. Ei i-au cerut preşedintelui rus să se angajeze în negocieri directe serioase cu preşedintele ucrainean şi să găsească o soluţie diplomatică la conflict”, se arată în comunicatul de presă al guvernului german, potrivit CNN.
Preşedintele rus Vladimir Putin le-a spus sâmbătă liderilor Franţei şi Germaniei în cadrul unei convorbiri telefonice că Rusia este dispusă să discute modalităţi prin care să facă posibilă reluarea de către Ucraina a transporturilor de cereale din porturile de la Marea Neagră, a anunţat Kremlinul.
Rusia şi Ucraina reprezintă aproape o treime din livrările globale de grâu, în timp ce Rusia este, de asemenea, un exportator global cheie de îngrăşăminte, iar Ucraina este un exportator major de porumb şi ulei de floarea-soarelui, relatează Reuters.
„În ceea ce o priveşte, Rusia este pregătită să ajute la găsirea unor opţiuni pentru exportul neîngrădit de cereale, inclusiv exportul de cereale ucrainene din porturile Mării Negre”, a declarat Kremlinul.
Premierul britanic Boris Johnson i-a spus, sâmbătă, preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski că partenerii internaţionali lucrează intens pentru a găsi modalităţi de reluare a exportului de cereale din Ucraina, pentru a evita o criză alimentară globală, scrie Reuters.
Johnson, care a vorbit în mod regulat cu Zelenski încă de la începutul invaziei, a declarat că cei doi lideri au discutat, de asemenea, despre cât de important este să rămână unită comunitatea internaţională în ceea ce priveşte războiul.
„El a spus că Marea Britanie va lucra cu partenerii din G7 pentru a face presiuni în vederea realizării unor progrese urgente”, se arată în scriptul convorbirii dintre Johnson şi Zelenski, referitor la exportul de cereale.
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care elimină limita superioară de vârstă pentru ruşi şi străini pentru a se înrola în armată, cu contract, potrivit agenţiei de presă de stat TASS, citată de Reuters.
Anterior, cetăţenii cu vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani şi străinii cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani se puteau înrola în armata rusă.
Modificările au fost redactate de şeful Comisiei pentru apărare din Duma de Stat, Andrei Kartapolov, şi de primul său adjunct, Andrei Krasov. Potrivit TASS, aceştia consideră că eliminarea limitei superioare de vârstă va atrage specialişti în domenii precum asistenţa medicală, ingineria şi comunicaţiile.
În nota explicativă a proiectului de lege se menţionează, de asemenea, că utilizarea armelor de înaltă precizie şi a echipamentelor militare necesită specialişti, iar aceştia dobândesc experienţa până la vârsta de 40-45 de ani.
Modificările legislative intervin în contextul în care Rusia înregistrează pierderi importante în Ucraina.
Serhiy Haidai, guvernatorul regiunii Luhansk, a postat pe Telegram că forţele ruse au „suferit pierderi semnificative şi au fost forţate să se retragă” în Severodonetsk şi în zonele din apropiere.
Cu toate acestea, trupele ruse continuă să atace oraşul, a precizat el.
„Inamicul a tras asupra Severodoneţkului de mai multe ori, de cel puţin trei ori – foarte puternic, iar în unele locuri au izbucnit lupte de stradă”, a spus el, adăugând că 14 clădiri înalte au fost avariate.
Ucraina primeşte deja rachete anti-navă Harpoon şi lansatoarele acestora. „Apărarea de coastă a ţării noastre nu numai că va fi întărită de rachetele Harpoon, dar acestea vor fi folosite de echipe ucrainene antrenate”, a scris Reznikov pe pagina sa de Facebook.
Patriarhul Kiril se roagă pentru pace şi pentru încetarea vărsării de sânge, a declarat purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ruse, Vladimir Legoida.
„Deoarece Biserica Ortodoxă Rusă nu a primit niciun apel din partea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, nu putem răspunde la informaţiile pe care le primim din presă şi de pe internet”, a conchis Legoida.
Legoida crede că unele „forţe externe” încearcă să distrugă unitatea Bisericii Ortodoxe Ruse.
Washingtonul susţine că Dalnevostochny Bank şi Sputnik au efectuat tranzacţii în numele unor companii nord-coreene.
Aceste instituţii financiare au contribuit la dezvoltarea armelor de distrugere în masă, a programelor balistice şi de rachete, precum şi la susţinerea companiei aeriene naţionale a RPDC, care se află sub sancţiunile Statelor Unite.
Autorităţile americane vor livra de săptămâna viitoare sisteme de rachete cu rază lungă de acţiune de tip MLRS. Pentagonul spune că transferul MLRS face parte dintr-un pachet mai mare de ajutor militar pentru Ucraina. Armele au o rază de acţiune de 70 km.
În cursul săptămânii precedente, Vodafone a reuşit să restabilească conectivitatea în Kozarovichi, Musiiki şi Zelenyi Polyany din regiunea Kiev. Ultimele 2 aşezări au fost acoperite datorită utilizării terminalelor Starlink. În regiunea Cernihiv, inginerii companiei au asigurat conectivitatea la două aşezări: Shestovitsa şi Novoselivka.
Preşedintele american Joe Biden l-a acuzat pe Vladimir Putin că încearcă să „şteargă” cultura şi identitatea ucraineană.