Ministerul Mediului îmbunătăţeşte programul SUMAL 2.0

„După trei ani de funcţionare a SUMAL 2.0 specialiştii noştri au descoperit chiar vulnerabilităţi în propriul sistem care sunt uneori speculate de rău-voitori. Una dintre aceste vulnerabilităţi este legată de faptul că opţiunea de a fi online sau ofline în timpul activităţilor în pădure aparţine utilizatorului şi asta nu e deloc în regulă. Există bineînţeles suprafeţe de fond forestier unde nu există acoperire GSM, însă anumiţi utilizatori de aplicaţie opresc datele mobile şi în zonele cu semnal. Asta înseamnă că, la acel moment, conexiunea cu serverul SUMAL 2.0 se întrerupe şi că în acel interval de timp utilizatorii pot recurge la fapte ilegale. (...) În legătură cu vulnerabilităţile care astăzi există dar şi pentru că ne pregătim să supraveghem pădurea cu tehnologii avansate, hărţi satelitare, camere de supraveghere video şi tehnologia LIDAR, am decis împreună cu colegii de la STS să începem dezvoltarea versiunii SUMAL 3.0. Ne dorim ca SUMAL 3.0 să elimine orice vulnerabilitate constatată şi să pregătească aplicaţia pentru viitoarele tehnologii inovative şi noile cerinţe operaţionale”, spune Mircea Fechet.

El precizează că luni va fi pus în consultare publică textul ordonanţei de urgenţă pentru dezvoltarea noii versiuni.

„Este important să precizăm că noua versiune nu înseamnă ca şi în cazul sistemului SUMAL 2.0 o variantă construită de la zero, ci vom implementa o arhitectură informatică adaptată tehnologiei la zi. Cu alte cuvinte vom păstra tot ce a fost bun şi tot ce a funcţionat în vechea versiune şi vom corecta ceea ce putem corecta şi vom completa aplicaţia cu noi funcţionalităţi. Asta înseamnă că vom dezvolta o infrastructură hardware şi software pe mai multe direcţii, care să susţină supravegherea activităţilor legate de pădure, prin monitorizarea pădurii prin intermediul hărţilor satelitare, supravegherea transportului de masa lemnoasă prin intermediul camerelor video şi monitorizarea fondului forestier folosind tehnologia LIDAR”, adaugă Fechet.

Ministrul Mediului precizează că noul sistem va avea 350 de puncte de supraveghere, fiecare dintre ele având două camere LPR- licence plate recognition, precum şi o camera de analiză avansată.

„De asemenea vom finanţa 11 dispecerate, 10 dintre ele la gărzile forestiere şi unul la sediul Ministerului mediului apelor şi pădurilor. De asemenea vom achiziţiona infrastructura hardware în centrul de date al STS, pentru stocarea imaginilor şi pentru tot ceea ce presupune volum de date. La acest moment suntem în faza în care am solicitat clarificări celor trei ofertanţi cu privire la ofertele depuse. Modalitatea de monitorizare cu ajutorul senzorilor LIDAR, sistemul pe care îl propunem este alcătuit din două tipuri de senzori, primul este aeropurtat şi al doilea este alcătuit din 30 de senzori ultramobile, o aeronavă pentru senzorul aeropurtat şi din nou capacităţi hardware, în centrul de date al STS, pentru stocare şi analiză ce utilizează procesoare grafice. De asemenea vom implementa şi o reţea de puncte permanente de sprijin la sol pentru toţi senzorii ultramobile. Sistemul aeropurtat va scana fondul forestier naţional o dată pe an, la o densitate de cel puţin 30 de puncte pe metrul pătrat şi în esenţă acest sistem reprezintă un instrument pentru verificarea managementului fondului forestier ce va reflecta şi starea reală a pădurilor”, adaugă Mircea Fechet.

Totodată, el anunţă introducerea unui sistem de management a dispozitivelor mobile care rulează aplicaţiile SUMAL, astfel încât niciun utilizator să nu poată opri intenţionat conexiunea de date sau conexiunea GPS, pentru a ascunde transporturi ilegale.

„ Este o vulnerabilitate pe care o vom remedia odată cu introducerea noului sistem şi această măsură bineînţeles că va conduce la reducerea incidenţei fraudării sistemului. O altă noutate este legată de montarea pe toate mijloacele de transport înscrise în SUMAL a dispozitivelor de localizare în timp real, dispozitive care de asemenea nu nu vor putea fi manipulate de utilizatori. Cu alte cuvinte, vom avea GPS pe toate maşinile care transportă masa lemnoasă în România. Pădurile României sunt ale României şi ale românilor şi aşa trebuie să rămână iar exploatarea lor trebuie să se facă fără niciun metru cub de lemn în plus faţă de ceea ce spune legea”, încheie Fechet.