Ministerul Public propune modificarea Codului vamal si sancţionarea mai aspră a contrabandei

Ministerul Public (MP) afirmă că incriminarea din legislaţia actuală este neunitară, modalităţile diferite de săvârşire a infracţiunii de contrabandă fiind separate "în mod artificial ca infracţiuni distincte".

Actualul Cod vamal continuă ignorarea unei tradiţii şi evoluţii constante în incriminarea contrabandei în legislaţia română, începând cu Legea pentru modificarea Legii generale a vămilor din 15 iunie 1873, Legea generală a vămilor din 1 iunie 1905, Legea pentru administraţia generală a vămilor din 13 aprilie 1933, Legea asupra vămilor nr.9/1 ianuarie 1949, Legea nr.6/28.12.1961 pentru reglementarea regimului vamal al Republicii Populare Române şi Legea nr. 30/1978 - Codul vamal al Republicii Socialiste România.

Astfel, Ministerul Public propune următoarea variantă de modificare a incriminărilor Codului vamal: "Articolul 270 - Constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani, sustragerea de la regimul vamal, de la stabilirea corectă a destinaţiei vamale sau de la aplicarea celorlalte reglementări vamale, prin săvârşirea următoarelor fapte: a) Introducerea în/sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi; b) Introducerea în/sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare; c) Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale, de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani şi interzicerea unor drepturi; d) Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi".

Articolul 271 - Faptele prevăzute în prezenta secţiune, săvârşite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane constituite în grup infracţional, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă nu constituie o infracţiune mai gravă. Articolul 272 - Tentativa la infracţiunile prevăzute în prezenta secţiune se pedepseşte. Articolul 273 - Dacă faptele prevăzute la articolul 270 sunt săvârşite de angajaţi sau reprezentanţi ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operaţiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice, se poate aplica şi interzicerea unor drepturi, potrivit art.64 lit.c) din Codul penal.

Amenzile şi măsurile asiguratorii se aplică şi persoanelor juridice în folosul cărora au fost efectuate activităţile.

Articolul 274 - Când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc sau sunt în stare necorespunzătoare, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

În cazul în care s-a săvârşit o infracţiune prevăzută de prezenta lege, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie, arată sursa citată.

În cazul în care, pe baza documentelor de evidenţă, nu se pot stabili sumele datorate ca taxe vamale, acestea vor fi determinate de organul competent potrivit legii, prin estimare, în condiţiile Codului de procedură fiscală.

Articolul 275 - În cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, până la încheierea dezbaterilor, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate. Articolul 276 - Dispoziţiile prezentei secţiuni se completează cu prevederile Codului penal, precum şi cu dispoziţiile penale prevăzute în alte legi speciale.

În cazul actualului Cod vamal - Legea 86/20063, cele cinci infracţiuni (articolele 270-274), care practic au fost preluate din Codul vamal anterior - Legea 141/1997 (articolele 175-178) au insuficienţe.

Nu acoperă toate formele în care se poate comite în prezent infracţiunea de contrabandă. În sistemele de drept europene sunt incriminate ca infracţiuni multe fapte care în legislaţia noastră sunt calificate contravenţii, fiind practic modalităţi de comitere a infracţiunii de contrabandă.

Contravenţiile la regimul vamal sunt prevăzute in Hotărârea Guvernului 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal. De exemplu, transferarea mărfurilor care au facut obiectul unei declaraţii sumare, în alte cazuri şi locuri decât cele stabilite de autoritatea vamală (art.651 lit.g), depunerea declaraţiei vamale conţinând date incomplete sau inexacte (art.651 lit.l, din HG 707/2006), acostarea navelor sau aterizarea aeronavelor în alte locuri decât în punctele de control unde funcţionează autoritatea vamală (art.652 lit.b), prezentarea de către un solicitant a unor documente conţinând date inexacte sau eronate (art.652 lit.i), descărcarea de pe nave, încărcarea pe nave ori transbordarea bunurilor sau marfurilor supuse vamuirii fără permis vamal sau fără acordul autorităţii vamale (art.653 litb), depunerea declaraţiei vamale şi a dovezii de origine, conţinând date eronate privind originea mărfurilor (art.653 Iit.d), care sunt de fapt forme grave prin care se comit faptele de contrabandă şi sunt incriminate ca atare în legislaţia franceză (delictul de import sau export fără declaraţie, art.423-427 din Codul vamal francez), britanică (infracţiunea de import ilegal - art.123, 126 din Legea vamală 55/1987).

Până la Legea 141/1997, evoluţia legislativă a consacrat şi menţinut trăsăturile contrabandei constând în sustragerea de la regimul vamal. Deşi, de regulă, contrabanda se comite pentru eludarea taxelor vamale, acesta fiind scopul imediat al faptei, din mobilul obţinerii de profituri, scopul general imediat al tuturor faptelor de contrabandă, indiferent de modalităţile numeroase de săvârşire, este eludarea aplicării reglementarilor vamale asupra bunurilor introduse sau scoase din ţară.

Conform prevederilor vamale, este vorba de exercitarea controlului statului asupra acestor bunuri, în scopul: a) aplicării unui regim vamal, cu plata unor taxe vamale sau fiscale sau pentru stabilirea destinaţiei vamale a bunurilor, potrivit legii; b) respectării regimului special al unor bunuri în privinţa deţinerii etc., cum sunt bunurile şi substanţele periculoase prevăzute în legi speciale: arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substante radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase; c) respectării regimului privind circulaţia altor bunuri: bunuri de patrimoniu şi alte bunuri care pot circula cu îndeplinirea unor formalităţi; d) respectarea unor obligaţii asumate de România prin convenţii internaţionale ratificate, privind reprimarea sau controlul traficului cu anumite bunuri.

Contrabanda se comite în scopul eludării taxelor vamale, a interdicţiilor sau restricţiilor de circulaţie a anumitor bunuri sau a formalităţilor privind circulaţia anumitor bunuri ori chiar a altor dispoziţii legale.

Din acest punct de vedere, contrabanda se aseamană cu înşelăciunea şi cu evaziunea fiscală. Ca şi înşelăciunea, presupune manopere de inducere în eroare a autorităţii vamale cu privire la anumite aspecte relevante pentru aplicarea corectă a reglementărilor vamale asupra bunurilor introduse sau scoase din ţară. În raport cu evaziunea fiscală, avem aceeaşi acţiune de sustragere, în tot sau în parte, de la aplicarea reglementarilor legale asupra activităţii

De asemenea, trebuie preluate incriminările din art.302-3022 din Codul penal, care nu se regăsesc în proiectul noului Cod penal, iar obiectul juridic special este mai complex decât la contrabanda tipică, interesând şi relaţii sociale legate de regimul activităţilor de comerţ exterior.

De aceea, în trăsăturile normative ale incriminării contrabandei trebuie avute în vedere aceste asemănări şi incriminările în materie. Modalităţile principale de săvârşite infracţiunii de contrabandă şi trăsăturile esenţiale să fie cuprinse în acelaşi text, iar în texte subsecvente să fie prevăzute forme speciale şi agravate ale acesteia.

Textul de bază va oferi definiţia infracţiunii de contrabandă şi modalităţile de săvârşire cu acoperire generală.

Pedepsele şi măsurile asiguratorii vor fi diferenţiate. Vor fi sancţionate şi persoanele juridice, similar legislaţiei britanice.

Ministerul Public arată că sunt păstrate suprapunerile şi confuziile cu contravenţiile la regimul vamal, care privesc aceleaşi fapte. Faptele nu sunt bine delimitate, în practică elementul material similar conducând la considerarea faptelor de contrabandă ca fiind contravenţii şi astfel reprimarea ineficienţă a acestora. Delimitarea se va putea realiza după consultarea cu autorităţile vamale în ce priveşte practica acestora de aplicare a legii, deoarece Parchetul nu dispune de date relevante privind contravenţiile comise la regimul vamal.

Regimul sancţionator este pe de o parte prea sever, iar pe de altă parte nediversificat şi preponderent represiv faţă de sistemele de drept europene, arată MP.

Potrivit sursei citate, în legislaţiile europene pedepsele cu închisoarea sunt în general de maxim 2-3 ani, faţă de 2-7 ani în legislaţia română; sunt în schimb prevăzute cumulativ amenzi proporţionate cu prejudiciul, confiscarea bunurilor, aplicată în condiţii extensive (inclusiv a mijloacelor de transport folosite), se prevede sancţionarea persoanei juridice, foarte eficientă în condiţiile în care faptele de contrabandă la scara mare se săvârşeşte prin intermediul persoanelor juridice, ascunzându-se sub anonimatul oferit de acestea.

Sancţiunile sunt de la amendă pentru prepugi sau dacă nu se poate stabili exact persoana vinovată din cadrul persoanei juridice (art.126 din Legea vamală engleza 55/1987), până la confiscarea specială.

Se incriminează şi vânzarea, cumpărarea sau primirea de mărfuri cunoscând că acestea au fost introduse prin contrabandă (art.124 din Legea vamală engleză 55/1987, art.294 din Textul Unic al Legilor Vamale italian TULD - Decretul nr.43/1973).

Formele de bază ale infracţiunii vor avea pedepse în limite mai reduse, alternativ cu pedeapsa amenzii ori de câte ori este posibil.

Ar putea fi prevăzută pedeapsa amenzii pentru acoperirea prejudiciului, ca în cazul evaziunii fiscale - art.10 alin.l : "În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de prezenta lege, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii până la primul termen de judecată, învinuitul ori inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârşită se reduc la jumătate, (...)" vor fi preluate sancţiunile aplicabile persoanei juridice şi vânzarea, cumpărarea sau primirea de marfuri cunoscând că acestea au fost introduse prin contrabandă.

Ministerul Public afirmă că lipsesc dispoziţii procedurale speciale care să faciliteze cercetarea faptelor sau recuperarea prejudiciului. Astfel, indică legislatia franceză, italiană care consacră o prezumţie legală de fraudă pentru bunurile fără titlu de circulaţie sau documente valabile aflate în zona de supraveghere vamală.

De asemenea, spune MP, se prevede confiscarea bunurilor sau a valorii lor dacă nu se găsesc sau sunt în stare necorespunzătoare (deteriorate, alterate etc.), situaţii neacoperite în totalitate de legislaţia noastră prin aplicarea dispoziţiilor art.118 din Codul penal. a) Consacrarea prezumţiei legale de fraudă pentru bunurile fără titlu de circulaţie sau documente valabile aflate în zona de supraveghere vamală, care să fie supuse confiscării. b) Prevederi privind aplicarea sechestrului asigurator asupra bunurilor, similar art.ll din Legea 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale. c) În cazul în care, pe baza documentelor de evidenţă, sumele datorate ca taxe vamale, nu pot fi determinate de organul competent potrivit legii, decât prin estimare, în condiţiile Codului de procedură fiscală. 6) Competenţele nu sunt bine delimitate, activitatea organelor cu competenţe de constatare şi investigare fiind suprapuse.

Potrivit articolul 280 alineatul 2, "în cazul în care contravenţiile vamale sunt constatate de organele de poliţie sau de alte organe cu atribuţii de control în alte locuri decât cele prevăzute, acestea au obligaţia de a prezenta de îndată actele constatatoare la autoritatea vamală cea mai apropiată, împreună cu mărfurile care fac obiectul contravenţiei".

Această subordonare nu este benefică urmăririi penale, competenţa proprie a organelor de poliţie neputând fi ştirbită de cea a autorităţilor vamale.
Va fi eliminat sau amendat textul alineatul 2 al articolul 280.

MP mai spune că acţiunea de cntrabandă este o modalitate de realizare a spălării banilor sau a finanţări actelor de terorism. Contrabanda cu sume de bani sau prin mijloace moderne de plată (electronice) ori prin intermediul instituţiilor bancare nu este eficient acoperită prin prevederile actuale ale Codului vamal, fiind necesare consultări cu organele cu competenţe speciale în aceste domenii pentru identificarea modalităţilor de săvârşire a faptelor în vederea formulării corespunzătoare a incriminărilor.

Practica judiciară disponibila nu este relevantă în condiţiile în care nu a dispus şi de date privind activitatea autorităţilor vamale în domeniul contravenţional, pentru stabilirea amplorii întregului fenomen de încalcare a legislaţiei vamale, în condiţiile în care faptele care constituie infracţiuni, respectiv contravenţii nu sunt delimitate neechivoc, mai explică MP.

Indicatorii statistici ai parchetelor - număr de inculpaţi trimişi în judecată, de sancţiuni în baza articolului 18 indice 1 din Codul penal şi de cauze - indică o tendinţă de menţinere a fenomenului de scădere constantă a criminalităţii aparente în domeniu, care se poate datora schimbărilor produse de aderarea României la UE, relaxării în practica de aplicare a legii sau reorientării spre forme şi metode noi, încă neevidenţiate în practica judiciară.

Pe de altă parte, MP invocă cerinţele Legii 24/2000 referitoare la aspectele de tehnică legislativă ale propunerilor. Aspectele care reclamă intervenţia normativă sunt în special: 1. Insuficienţele reglementărilor substanţial şi procedurale în vigoare privind incriminările şi contravenţiile la regimul vamal, măsurile procedurale şi competenţa de constatare a unor organe cu competenţe speciale. Existenţa unor neconcordanţe legislative în aceeaşi materie, între articolul 302-302 indice 2 din Codul penal şi art.270-274 din Legea 86/2006, pe de o parte, şi art. 270-274 din Legea 86/2006 şi art.651-657 din HG 707/2006, pe de alta parte, precum şi între Legea 86/2006 şi Legea 241/2005.

Principiile de bază şi finalitatea reglementării propuse constau în reglementarea unitară şi sistematizată într-un singur act normativ - Codul vamal - a infracţiunilor şi contravenţiilor în domeniu, corelată cu ansamblul legislaţiei şi cu reglementările comunitare.

Sub aspectul tehnicii legislative, pentru concentrarea şi sistematizarea legislaţiei, precum şi pentru a facilita aplicarea în practică a noilor dispoziţii, este preferabilă soluţia unor norme unice, generale, cuprinse în legea generală - Codul de procedură penală - în locul modificării punctuale, în fiecare caz în parte, a legilor speciale care prevăd competenţa acestor organe. Astfel, modificarea legislativă propusă constă în modificarea şi completarea dispoziţiilor Codului vamal şi Regulamentului de aplicare în sensul arătat, spune MP.

În ce priveşte aplicarea infracţiunilor şi contravenţiilor, se va da eficienţa primelor, reducând posibilitatea de scoatere a faptelor concrete din limitele ilicitului penal. Se permite astfel aplicarea strictă a textelor incriminatoare, ceea ce ar conduce la eficientizarea activităţii şi a rezultatelor în combaterea fenomenului infracţional în domeniu. Sunt acoperite mai bine situaţiile diverse în care se pot săvârşi faptele. Implicaţiile pe care noua reglementare le are asupra legislaţiei în vigoare sunt: reglementarea propusă se armonizează cu legislaţia în vigoare în ce priveşte aplicarea legislaţiei vamale, noua reglementare completează în mod necesar şi logic aceste dispoziţii, mai arată MP.

Recent, Ministerul Justiţiei a transmis Guvernului un proiect de hotărâre privind incriminarea contrabandei. Ministerul Justiţiei (MJ) propune să fie incriminată la infracţiunea de contrabandă şi pedepsită cu închisoarea sustragerea de la control vamal a bunurilor sau mărfurilor dacă valoarea acestora este mai mare de 20.000 de lei, faptă sancţionată în prezent doar contravenţional.

"Contrabanda cu ţigări reprezintă o problemă din ce în ce mai preocupantă atât pentru autorităţile române, cât şi pentru autorităţile din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Diferenţele de preţ, pentru un pachet de ţigări, din ce în ce mai mari între România, alte ţări europene membre ale Uniunii şi ţările europene care nu sunt membre ale Uniunii Europene, constituie un factor care stimulează contrabanda cu ţigări", motivează Ministerul Justiţiei în propunerea de adoptare a unei ordonanţe de urgenţă privind modificarea şi completarea articolul 270 din Legea 86/2006 (Codul vamal).

Iniţiatorul documentului susţine că impactul asupra veniturilor bugetului de stat al României, în contextul calendarului de armonizare a nivelului accizelor la produsele din tutun convenit cu instituţiile comunitare, este unul din ce în ce mai semnificativ.

"Statul român nu poate neglija nici impactul pe care contrabanda cu ţigări, atunci când intrarea pe teritoriul Uniunii se face printr-un punct de frontieră al României, îl are asupra bugetelor altor state membre, precum şi asupra bugetului comunitar. Deoarece reglementările din legislaţia vamală nu sunt suficiente în a descuraja toate modalităţile utilizate de contrabandişti, se impune modificarea şi completarea cadrului legal, pentru a furniza instituţiilor statului ce au atribuţii în domeniul aplicării legii instrumentele necesare", spune MJ.

Astfel, având în vedere că "aspectele menţionate vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată", MJ afirmă că este necesar a fi luate măsuri imediate pentru completarea cadrului legal.