Ministrul delegat pentru Administraţie: Listele electorale se modifică încontinuu, de aceea s-a pus problema veridicităţii

El a spus, vineri, că procesul de actualizare a listelor permanente reprezintă un proces care nu se întrerupe brusc, modificările fiind obligatoriu operate de primari, verificarea revenind Autorităţii Electorale Permanente.

Dobre a explicat că "obligaţia actualizării listelor electorale, revine primăriilor, conform prevederilor legale".

"Obligaţia verificării acestui lucru revine AEP. În primul rând, există baza de date, Registrul Naţional de Evidenţia Persoanelor, în care se operează continuu, când cineva moare, când cineva se naşte, tot timpul sunt intrări şi ieşiri. Aceasta în condiţiile în care datele se comunică la serviciile de evidenţă, adică omul vine îşi depune certificat de naştere pentru copil sau certificat de deces pentru cel care moare. Serviciile respective la rândul lor au obligaţia să-l opereze, în baza actelor pe care le produc, în baza de date", a susţinut Dobre.

El a menţionat că, atunci când se declanşează un proces electoral - alegeri locale, parlamentare, prezidenţiale, referendum - se stabileşte un calendar, prin hotărâre de Guvern. "În acest calendar se stabileşte o perioadă de actualizare şi verificare a listelor electorale permanente, care sunt făcute în baza Registrului Naţional de Evidenţa Persoanelor, acolo unde este toată populaţia României", a precizat ministrul.

Victor Paul Dobre a explicat procedura prin care listele sunt actualizate în mod constant, în funcţie de datele operate de serviciile aflate în subordinea primăriilor.

Citeşte şi: Ponta: Autorităţile locale să actualizeze listele electorale. De luni să revină toţi din concediu

"Procedura e în felul următor: există un termen la care Direcţia Naţională, prin toate structurile judeţene, tipăreşte lista electorală, care e tot timpul în baza de date. Primarul localităţii are o perioadă de a verifica aceste liste, la alegeri în vreo 30 de zile, la referendum e un termen mai scurt cu vreo 10 zile. În această perioadă serviciul de evidenţă, care este în subordinea primăriei, verifică dacă cetăţenii sunt, dacă listele sunt actualizate. În acelaşi timp, cetăţeanul are posibilitatea să verifice, să vadă este, nu este şi să facă contestaţie către primar, să spună: «Dom’le, taică-miu nu mai e, asta e, pot să-l scoţi. Sau eu nu figurez, sau la adresa la care trebuia să fie şi fiu-miu, nu este şamd». Primarul este obligat, într-un termen de 2-3 zile, să emită dispoziţie prin care reglementează sau nu reglementează solicitarea, având dreptul să se adreseze şi justiţiei în cazul în care este nemulţumit", a declarat Dobre.

El a explicat faptul că Ministerul Administraţiei şi Internelor centralizează datele comunicate de către autorităţile locale, singurele care pot actualiza listele electorale.

"În momentul în care se parcurge această perioadă, aşa cum e stabilită în programul calendaristic, primarii comunică actualizarea listei. În baza acestei actualizări finale în procesul electoral, direcţiile de evidenţă din structura noastră (a MAI, n.r.) din judeţe – pentru că în acelaşi timp se realizează şi delimitarea secţiilor – emit copii ale listelor electorale pentru fiecare secţie în parte. Acestea se verifică de către primar, se semnează de primar, de secretarul primăriei, de şeful structurii de evidenţă a populaţiei din subordinea primăriei şi de lucrătorul nostru, care urmăreşte copierea şi toate astea. Ele sunt în 3 exemplare - un exemplar rămâne la primărie, celelalte două exemplare primarul le predă preşedinţilor birourilor secţiilor de votare. Fiecare preşedinte primeşte două exemplare din lista electorală permanentă, un exemplar stă la dispoziţie pentru consultare de către cetăţeni, dacă nu se găsesc, dacă se găsesc, iar un exemplar este cel pe care fiecare dintre noi mergem şi votăm, suntem verificaţi şi se semnează", a mai susţinut ministrul Administraţiei.

Citeşte şi: Un control al AEP din 2011 a relevat că în listele electorale erau înscrişi peste 33.000 de morţi

El a menţionat că inclusiv în ziua votului pot apărea modificări, la solicitarea cetăţenilor, acestea fiind operate în bazele de date.

"Chiar şi în timpul zilei votului pot apărea contestaţii, dinamica e continuă, nu e un proces care se închide brusc într-o zi, şi chiar şi atunci ele trebuiesc...pot fi operate. De aceea, atunci când s-a pus problema veridicităţii, am atras atenţia că o fotografie exactă nu există. Pentru că unul singur dacă s-a schimbat de dimineaţă până seara în ziua votului poate afecta cifra, de aceea cifra aceasta este o cifră stabilită la un moment dat, ea putând fi modificată tot timpul de realitatea de pe teren", a afirmat Dobre.

Totuşi, el a admis faptul că există un moment în care cifrele privind alegătorii sunt "îngheţate" pentru a fi transmise Biroului Electoral Central, astfel încât să poată exista un reper de raportare.

"Există un moment în care mă opresc şi e o cifră care, cum zicem noi, se îngheaţă. Acea cifră s-a îngheţat pe data de 20 iulie, iar în listele electorale noi i-am putut trece pe toţi cei care împlineau 18 ani în intervalul 20 inclusiv 29 iulie, pentru că cel care a împlinit 18 ani pe 29 iulie avea dreptul de vot, dar era predictibil, l-am prins pe listă. Pe ce nu putem avea predictibilitate sunt oamenii care din păcate decedează în acest interval, deci aici e o chestiune pe care ne-o asumăm", a mai explicat ministrul Administraţiei.

El a fost întrebat cum se va putea ajunge până la 31 august la "cifra concretă, reală" a alegătorilor care ar fi trebuit să figureze în listele electorale, conform solicitării Curţii Constituţionale.

"Conform solicitării Curţii Constituţionale, astăzi (n.r. - vineri) pregătim procedura prin care să putem da un răspuns, pentru că solicitarea Curţii Constituţionale e obligatorie. Vom propune Guvernului sistemul prin care, în termenul stabilit de Curte, până la 31 august, să facem o verificare a listelor electorale, începând de la bază, din primării. Baza este acolo, corectitudinea datelor este în funcţie de corectitudinea actualizării listelor electorale", a răspuns Dobre.

În plus, ministrul Administraţiei a explicat cea de-a doua adresă transmisă Curţii Constituţionale, prin faptul că MAI nu poate garanta actualitatea informaţiilor care ar fi trebuit operate de autorităţile locale în sistemul de evidenţă a persoanelor.

Citeşte şi: Parchetul instanţei supreme cercetează conţinutul listelor electorale permanente şi suplimentare

"Noi nu avem posibilitatea să facem actualizarea, primarul o face prin serviciile sale, având obligaţia însă acele servicii în momentul în care a apărut un act de deces, de naştere, o informaţie că nu mai e, sau o comunicare de afară că a plecat, că a murit, el trebuie să opereze în baza de date automat. Dacă nu se fac aceste operaţiuni din varii motive, atunci pot să apară erori. Printre cauzele erorilor pot fi: situaţia celor care decedează în afara graniţelor ţării, situaţia celor care decezează de exemplu la Iaşi, el e în baza de date la Constanţa, are certificat de deces dar nu se comunică între structuri. Sunt de asemenea cetăţeni care pleacă în străinătate şi nu mai comunică situaţia. Aceştia rămân în baza de date, pentru că din baza de date nu poţi să-i ştergi decât pe bază de documente, de regulă ori decesul sau hotărâre judecătoarească care îi interzice drepturile electorale şi iarăşi îl scoţi, sau o comunicare care îţi vine din exterior că a încetat din viaţă şi faci comunicarea respectivă", a susţinut Dobre.

De asemenea, el a subliniat că "la nivel teritorial, toată această activitate de evidenţă a populaţiei, de înregistrare a tot ceea ce se întâmplă, de modificare a bazei de date se face de către primării – consilii judeţene".

"Noi, la nivelul naţional, avem direcţia, care administrează toată baza aceasta de date, pe aceasta o utilizează şi Ministerul Muncii, şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi toate instituţiile statului", a declarat Victor Paul Dobre.