Ministrul Eduard Novak: „Sportul românesc nu ştie să lucreze strategic. Cum să ne aşteptăm la rezultate?”

În perioada ianuarie – septembrie a acestui an, biroul de specialitate din cadrul Ministerului Tineretului şi Sportului (MTS) a făcut un audit la nivelul cluburilor sportive aflate în subordinea instituţiei. Perioada auditată a fost cuprinsă între 1 ianuarie 2018 şi 31 decembrie 2020.

Conform unui comunicat al MTS, scopul principal al auditului a fost „acela de a oferi o asigurare rezonabilă privind funcţionarea activităţii destinate sportului de performanţă la nivelul structurii de specialitate din MTS şi al cluburilor departamentale”.

„În urma finalizării misiunii de audit, principala observaţie este că, deşi la nivelul a 45 din totalul de 48 de cluburi erau elaborate strategii şi programe de dezvoltare pe termen mediu şi/sau scurt, după cum a reieşit din centralizarea datelor şi documentelor prezentate, toate aceste documente interne de lucru prezentau doar un cadru general. Nici vorbă despre activităţi punctuale, pe secţii, cu obiective şi termene bine stabilite pentru implementare, cu necesar de resurse financiare şi umane. Nici vorbă despre persoane responsabile, modalităţi de monitorizare a indicatorilor propuşi sau persoane responsabile cu monitorizarea. Toate acestea mă conduc la concluzia că sportul românesc nu ştie sau nu este obişnuit să lucreze strategic, planificat. Şi atunci cum să ne aşteptăm la rezultate? Strategia Naţională pentru Sport va da restartul acestui domeniu, într-un mod profesionist, modern, coerent şi coordonat”, a declarat ministrul Eduard Novak.

Ca urmare a auditului s-au constatat şi aspecte pozitive, dar şi probleme care au afectat activitatea sportivă. Deficienţele identificate privesc atât organizarea instituţională, cât şi baza materială, resursa umană şi modul de alocare a sumelor primite de la MTS.

Printre altele, s-a constatat că doar 23 din cele 48 de cluburi departamentale funcţionează cu toate secţiile, aşa cum ele sunt avizate în CIS. De asemenea, din cele 410 secţii existente la nivel naţional, 34 sunt complet nefuncţionale, neavând nici sportivi, nici antrenori. Din totalul de 48 de cluburi, 9 funcţionează cu un nivel scăzut de risc, restul de 38 plasându-se în zona de risc crescut sau mediu.

De asemenea, auditul a arătat că 50% dintre directori au studii de educaţie fizică şi sport, restul de 50% fiind formaţi în alte domenii.

„S-a concluzionat că lipsa experţilor sportivi are efecte negative asupra organizării de competiţii, a deconturilor antrenorilor şi a caietelor de antrenament. În anumite situaţii, calendarele sportive prezentau deficienţe de întocmire şi nu erau aprobate de direcţia de specialitate din MTS, aceasta fiind o condiţie esenţială în fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli. Cu privire la antrenori, dincolo de inegalitatea în salarizare faţă de cei din sistemul cluburilor sportive şcolare, aflate în subordinea Ministerului Educaţiei, o problemă constatată o reprezintă faptul că mare parte a acestora au vârste înaintate. Dinamica forţei de muncă este redusă, iar şansele tinerilor de a ocupa aceste poziţii sunt foarte scăzute, cu toate consecinţele care decurg de aici cu privire la atragerea tinerilor spre sport sau metodologia de antrenament şi pregătire”, se mai arată în comunicat.

Potrivit MTS, media cheltuielilor de personal la nivelul anului 2019, de exemplu, a fost de 47%, 11% au fost cheltuieli cu bunurile şi serviciile, 4% au reprezentat cheltuieli cu materiale şi echipament sportiv, 35% cheltuieli cu activitatea sportivă şi 3% cheltuieli de capital.

„Concluzionând cu privire la rezultatele misiunii de audit la nivelul cluburilor, atâta timp cât nu există o Strategie Naţională pentru Sport, nu putem discuta despre performanţă sportivă, pentru că nu există o abordare unitară şi consecventă, care să conducă spre rezultate. Strategia Naţională pentru Sport reprezintă o prioritate a Ministerului Tineretului şi Sportului, urmând a integra atât rezultatele analizelor de la nivelul structurilor subordonate, cât şi pe cele ale consultărilor cu federaţiile sportive naţionale, COSR, ministerele implicate în elaborare, reprezentanţii autorităţilor locale, investitorii în sport etc., precum şi modele de bune practici din alte state europene”, au mai transmis repezentanţii ministerului.