Ministrul Educaţiei: Nu cred că avem azi o variantă perfectă pentru planurile-cadru

Ministrul Educaţiei, Adrian Curaj, spune că nu există o variantă perfectă a planurilor-cadru, însă în urma discuţiilor pe tema celor trei planuri-cadru puse în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei, se va contura o variantă de "calitate care va mişca lucrurile" în sistem. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri pe tema materiilor pe care le vor studia elevii la gimnaziu, realizată joi de Federaţia Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret".

"Cred că astăzi nu avem o variantă perfectă pentru planurile-cadru, dar tocmai faptul că nu avem ceva perfect, în urma dezbaterilor vom putea avea ceva ce va fi cu adevărat de calitate şi va mişca lucrurile. Ce va urma ţine de lucruri de fond, nu numai de formă. După ce am stabilit că avem nişte discipline, în primul rând poate ne ajută ca fondul să ne îndrepte din ce în ce mai mult spre o abordare mai puţin de siloz, cât de lucruri transversale. Adică nu doar compartimente, ci cum anume ajung să amestec lucrurile între ele fie că-i spunem interdisciplinaritate, fie că-i spunem transdisciplinaritate. Ne-am aştepta ca educatorul, profesorul să beneficieze de şansa de a avea o a doua sau o a treia competenţă", a explicat ministrul Educaţiei.

La rândul său, directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Ciprian Fartuşnic, care a coordonat realizarea celor trei planuri-cadru puse în dezbatere publică, a prezentat rezultatele dezbaterii.

Potrivit datelor prezentate de Fartuşnic, 39,7% dintre cele peste 18.000 de cadre didactice care au participat la consultările online, preferă a doua variantă de planuri-cadru, 27,4% preferă a treia variantă şi 19,4% preferă prima variantă. De asemenea, 13,3% spun că nu agrează niciuna dintre cele trei variante.

"Discutând planul-cadru, foarte multe cadre didactice văd numai disciplina pe care o predau. Se preferă păstrarea statu-quo-ului dacă variantele reduc ponderea disciplinei din planul în uz (spre exemplu, ora de română de la clasa a V-a, limba latină de la clasa a VIII-a sau Educaţia Tehnologică de la clasele V-VI). Contextul schimbării planului-cadru este perceput într-o măsură limitată ca o oportunitate reală de a dezbate în mod sistematic competenţele aşteptate de la absolvenţii de gimnaziu, căile prin care achiziţiile pot fi asigurate, resursele de care avem nevoie pentru a susţine activităţile de învăţare", a explicat Fartuşnic.

Un alt subiect care a polarizat opiniile exprimate de cadrele didactice în cadrul dezbaterilor se referă la numărul total de ore pe săptămână sau pe an de studiu. "A fost adus în discuţie faptul că, în prezent, la clasa a IV-a se studiază 22 de ore, iar elevii care aparţin minorităţilor naţionale studiază 26 de ore. De asemenea, un număr mare de participanţi au reclamat că nu se ţine seama de volumul mare de teme, ce încarcă semnificativ timpul de studiu, şi nici de timpul alocat pentru pregătirea suplimentară la disciplinele de examen", a mai explicat Fartuşnic.

În total, 18.255 de persoane au participat la dezbaterea publică realizată online pe o platformă special dedicată, dezvoltată de ISE.

Din totalul repondenţilor, 14.777 au completat întregul chestionar, în timp ce 3.478 de persoane s-au oprit la întrebarea filtru privind parcurgerea variantelor puse în dezbatere.

Pe medii de rezidenţă, majoritatea respondenţilor sunt din mediul urban (64,6%), sensibil mai mult în comparaţie cu respondenţii din mediul rural (26,4%), iar 9% nu şi-au declarat mediul de rezidenţă.

Citeşte şi: Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice are o nouă structură organizatorică

Citeşte şi: Ministerul Educaţiei: Simularea evaluării naţionale va avea loc în perioada 22-24 februarie, iar cea la BAC în perioada 7-10 martie

Ministerul Educaţiei a lansat la mijlocul lunii decembrie, în dezbatere publică, trei variante de planuri-cadru care au mai multe puncte în comun. Printre modificări apare şi reducerea numărului de ore de Limba română din clasa a a V-a de la cinci, cât este în planul-cadru în vigoare, la patru. De asemenea, Limba latină, care se studiază în prezent o oră pe săptămână în clasa a VIII-a, este scoasă din planurile-cadru propuse pentru gimnaziu lansate în dezbatere de Ministerul Educaţiei.

Totodată, se reconsideră structura disciplinelor socio-umane pe ani de studiu astfel: la clasa a V-a - Educaţie pentru drepturile copilului, la clasa a VI-a - Educaţie interculturală, la clasa a VII-a - Educaţie pentru cetăţenie democratică - şi la clasa a VIII-a - Educaţie economică.

Potrivit celor trei variante puse în dezbatere, elevii de gimnaziu ar avea posibilitatea să îşi aleagă o materie opţională din oricare dintre cele şapte arii curiculare: "Limbă şi comunicare", "Matematică şi ştiinţe ale naturii", "Om şi societate", "Arte", "Educaţie fizică, sport şi sănătate", "Tehnologii" şi "Consiliere şi orientare". Două dintre variante prevăd alegerea a 0 - 1 opţionale, iar cealaltă, 1 - 2 opţionale.

Însă, numărul de ore pentru toate celelalte materii este clar specificat, nemaifiind prevăzute un minim şi-un maxim precum în planul-cadru actual la discipline ca Istorie, Geografie, Educaţie plastică, Educaţie muzicală, Cultură civică, Educaţie tehnologică.

Dacă actualul plan-cadru prevede câte una - două ore pe săptămână de Istorie şi Geografie, până în clasa a VIII-a, când sunt prevăzute câte două ore, două dintre variante prevăd câte o oră din aceste materii în primii trei ani de gimnaziu şi două în ultimul, iar în cealaltă variantă, Istoria şi Geografia au alocate câte două ore în clasele a V-a şi a VIII-a şi câte una în ceilalţi doi ani.
Biologia are alocate câte o oră în clasele a V-a şi a VIII-a şi câte două pe săptămână în clasele a VI-a şi a VII-a, în toate cele trei variante. În prezent, sunt prevăzute una - două ore de Biologie în clasele a V-a şi a VIII-a şi câte două în clasele a VI-a şi a VII-a.

Într-una din variantele planului cadru se propune începerea studiului Fizicii şi Chimiei din clasa a V-a (câte o oră pe săptămână), urmând ca din clasa a VII-a aceste materii să se studieze câte două ore pe săptămână. În prezent, Fizica se studiază câte două ore pe săptămână din clasa a VI, iar Chimia acelaşi număr de ore din clasa a VII-a.

În aceeaşi variantă se propune ca ora săptămânală de Educaţie muzicală să fie scoasă din programă în clasa a VIII-a şi la fel şi ora de Educaţie plastică în clasa a IX-a.

În schimb, orei săptămânale de Educaţie tehnologică ar urma să i se adauge şi o oră de Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). În celelalte două variante se propune să se studieze TIC o oră pe săptămână în primii doi ani de gimnaziu şi Educaţie tehnologică, tot câte o oră, în ultimii doi.

Disciplina Educaţia fizică este redenumită Educaţie fizică, sport şi sănătate. În varianta citată se propune ca în clasa a VIII-a să se facă o oră pe săptămână de sport, iar în restul anilor să rămână câte două.

O altă propunere este renunţarea la ora de Consiliere şi orientare până în clasa a VIII-a, când ar urma să se ţină o oră pe săptămână.

Elevii din clasele V - VIII studiază, în prezent, după planuri-cadru aprobate acum aproape 15 ani (Ordinul M.E.C. nr. 3638 / 11.04.2001). Procesul de inovare curriculară iniţiat după adoptarea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 s-a concretizat până acum în noi planuri cadru şi noi programe şcolare în învăţământul primar. Elevii aflaţi acum în clasa a III-a reprezintă prima generaţie care urmează un nou curriculum, se precizează pe site-ul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei.

Citeşte şi: Ministerul Educaţiei vrea să abroge exceptarea plagiatelor demnitarilor de la prevederile generale

Citeşte şi: Grup de lucru la Ministerul Educaţiei, pentru stabilirea cadrului normativ pentru doctorate