Ministrul Eugen Teodorovici discută la Bruxelles despre stadiul finalizării Acordului de Parteneriat

Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene, în cadrul vizitei la Bruxelles, Eugen Teodorovici va avea întrevederi cu reprezentanţi ai Direcţiei Generale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune, printre care directorul general Michel Servoz şi Aurelio Cecilio, şeful Unităţii pentru România şi Bulgaria, cu reprezentanţi ai Direcţiei Generale Piaţa Internă şi Servicii şi cu reprezentanţi ai Direcţiei Generale Politică Regională şi Urbană.

Temele de discuţie vor viza, în principal, stadiul finalizării Acordului de Parteneriat şi recomandările Comisiei Europene pe marginea acestui document, programele operaţionale pentru perioada de programare 2014-2020 şi achiziţiile publice. O altă temă de discuţie va fi sistemul propus de către Ministerul Fondurilor Europene pentru Programul Operaţional pentru persoanele defavorizate, mai precizează MFE.

Comisia Europeană a trimis Guvernului român mai multe observaţii la Acordul de Parteneriat, atrăgând atenţia asupra lecţiilor neînvăţate, a alocărilor dezechilibrate şi neîndeplinirii unor condiţionalităţi ex-ante, precum nerespectarea legislaţiei UE în domeniul achiziţiilor publice.

"Alocarea bugetară propusă reflectă în continuare dezechilibre, fapt ce reprezintă o sursă de îngrijorare. Alocarea propusă pentru mediu în cadrul Fondului European pentru Dezvoltare Regională şi în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă şi mai mult comparativ cu propunerea iniţială, slăbind şi mai mult capacitatea României de implementare a infrastructurilor cerute de acquis. Alocarea trebuie justificată în mod adecvat, potrivit cu importanţa provocărilor avute în vedere, nevoilor de finanţare respective şi aferentei posibile finanţări complementare", atenţionează oficialii CE, în documentul transmis autorităţilor române şi obţinut de MEDIAFAX.

Ei arată că descrierea priorităţilor de finanţare este lipsită de o prioritizare clară şi acoperă o gamă largă de intervenţii, prin introducerea serviciilor publice locale furnizate de companii publice şi private, fiind nevoie ca această abordare să fie revizuită.

În ceea ce priveşte condiţionalităţile ex-ante, Comisia apreciază că România nu a reuşit să îndeplinească multe dintre ele. Astfel, CE atrage atenţia din nou asupra achiziţiilor publice.

Comisia nu este de acord cu presupusa îndeplinire a condiţionalităţilor. În pofida progreselor recente, timide, sistemul de achiziţii publice necesită în continuare îmbunătăţiri semnificative pentru a fi considerat eficient", se arată în document.

Potrivit Comisiei, România are în continuare "prevederi legale care încalcă directiva europeană în domeniu şi care subminează eficienţa sistemului de achiziţii publice".

"Transparenţa procedurilor de achiziţii publice este pusă în pericol de o lipsă de coerenţă şi de consecvenţă a avizelor emise de diferite instituţii. Trebuie implementate eficient mecanisme pentru detectarea şi prevenirea conflictelor de interese, indiferent de sursa de finanţare", se mai arată în document.

O altă condiţionalitate neîndeplinită se referă la ajutorul de stat, fapt pentru catre România trebuie să prezinte un plan, potrivit recomandărilor Comisiei.

Ministerul Fondurilor Europene a trimis, la 31 martie, oficial propunerea de Acord de Parteneriat 2014-2020 Comisiei Europene, prin sistemul informatic de comunicare - Structural Funds Communication (SFC), potrivit unui comunicat al MFE.

Potrivit regulamentelor europene, Comisia are la dispoziţie trei luni pentru a analiza documentul, "perioadă de timp care poate fi întreruptă dacă statului membru îi sunt transmise comentarii pe marginea acestui document, proces absolut normal aplicabil tuturor statelor UE", a declarat, la 1 aprilie, ministrul Eugen Teodorovici.

Comisia Europeană a criticat prima versiune a Acordului de Parteneriat, pe care l-a catalogat drept "incoerent şi fără priorităţi clare".

"Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman", se arăta într-un document al CE obţinut de MEDIAFAX.

Experţii avertizau că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispoziţie fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebui mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, şi insistă asupra faptului că definiţia priorităţilor de finanţare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înţelege scopul efectiv al acţiunii, iar lista priorităţilor este prea largă într-o "încercare aparentă" de a se adresa tuturor necesităţilor sectoriale.

Aceasta risca, în opinia CE, să genereze o pierdere a capacităţii de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficienţa şi impactul fondurilor europene când, de fapt, nivelul de absorbţie ar trebui să crească în comparaţie cu perioada anterioară.