Ministrul Justiţiei a pus în dezbatere publică proiectul de desfiinţare a SIIJ

Ministerul Justiţiei pune în dezbatere publică proiectul de lege pentru desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, iar Cătălin Predoiu a prezentat, într-o conferinţă de presă, cum vor fi investigate infracţiunile care până acum intrau în competenţa Secţiei, precum şi calendarul procedural propus.

„Pentru investigarea infracţiunilor care până acum erau în competenţa Secţiei, am folosit un model inspirat din modul de funcţionare al Parchetului European. Adică un număr de 12 procurori în centru, la Bucureşti şi un număr de 30 de procurori răspândiţi în ţară. Către 2 procurori de fiecare curte de apel, în total, 42 de procurori care vor investiga infracţiunile care până acum erau în competenţa Secţiei. Aceşti procurori sunt anume desemnaţi de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Cei 12 procurori din Bucureşti vor fi selectaţi şi anume desemnaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin plenul Consiliului, din cadrul Secţiei de Urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului General. Cei 30 de procurori din curţile de apel, câte 2 procurori de fiecare curte de appel, vor fi selectaţi şi anume desemnaţi de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel.
Procurorii din Parchetul General vor fi propuşi plenului de către procurorul general, respectiv procurorii de la parchetele curţilor de apel vor fi propuşi plenului CSM de către prim-procurorii de la parchetele curţilor de apel.
Competenţa este partajată între cele 2 nivele, respectiv procurorii de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică, potrivit articolului 3 din lege, vor desfăşura urmărirea penală în cadrul infracţiunilor săvârşite de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de judecătorii de la curţile de appel, respectiv de către procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanţe. De asemenea, de judecătorii de la curţile de apel şi curtea militară de apel, precum şi, cum spuneam procurorii de la Parchetul Curţii militare de apel”, a spus Predoiu.

În competenţa procurorilor de la curţile de apel vor fi infracţiunile săvârşite de judecătorii de la judecătorii, tribunale, tribunale militare şi de procurorii de la parchetele care funcţionează pe lângă aceste instanţe.

Procurorii care vor fi desemnaţi de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii vor avea o vechime de 15 ani - cei de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică, respectiv 12 ani, cei de la parchetele curţilor de apel.

„Vor trebui să aibă calificativul foarte bine la ultimele 2 evaluări profesionale şi să nu fi fost sancţionat disciplinar în ultimii 3 ani, o conduită morală ireproşabilă şi o experienţă profesională semnificativă, în principal în investigarea infracţiunilor de corupţie şi cele asimilate acestora a infracţiunilor de crimă organizată şi terorism, dar fără a se limita la aceste categorii de infracţiuni, deci o experienţă profesională notabilă”, a mai spus ministrul Justiţiei

În cazul în care aceşti procurori nu îşi mai pot desfăşura activitatea din motive întemeiate, la cererea lor sau pentru cauză de ineficienţă, procurorii care i-au propus, respectiv procurorul general şi procurorii de la parchetele curţilor de apel vor propune plenului CSM retragerea acestei calităţi, iar plenul CSM va decide în consecinţă.

„În ceea ce priveşte situaţia dosarelor existente, ele vor fi transmise de către Parchetul de General în 30 de zile la parchetele competente, potrivit acestei legi, iar procesul de selectare şi desemnare se va face în 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, a explicat Cătălin Predoiu.

Predoiu a precizat că în redactarea proiectului de desfiinţare a SIIJ s-a urmărit îndeplinirea avizelor Comisiei de la Veneţia nr. 1.036 din 2021, 924 din 2018, 950 din 2019. De asemenea, s-a avut în vedere decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene din 18 iunie 2021.

Calendarul propus este ca proiectul să stea în dezbatere publică până la data de 31 ianuarie, apoi, după revederea propunerilor, proiectul va primi o formă finală şi va fi transmis Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz, conform legi. După obtinerea avizului, proiectul va fi înaintat guvernului, scopul propus de Predoiu fiind încadrarea cu această procedură într-un termen care să permită Parlamentului să adopte proiectul de lege în termenul stabilit în programul de guvernare, respectiv 31 martie 2022.