Ministrul Justiţiei, despre propunerile pentru PICCJ şi DNA: Cred că integritatea este cea mai importantă. Ce spune despre iniţiativa CSM de a prelua propunerile

Raluca Prună a vorbit miercuri, la Digi24, despre procedura de selecţie pentru propunerile pe care trebuie să le facă în vederea unor noi numiri, în luna mai, la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Ea a arătat că există prevederi legale privind această procedură şi tot legea stabileşte şi o condiţie de vechime pentru candidaţii la şefia PICCJ şi DNA, de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror. Totodată, există îndrumări ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care prin hotărâri ale secţiei de procurori sau ale plenului stabileşte nişte criterii care privesc profesionalismul, a mai spus ministrul.

Prună a anunţat că va include criteriul integrităţii în procedura pe care urmează să o facă publică.

"Am să pun în procedura pe care o voi anunţa public, care va fi transparentă, criteriul integrităţii, care cred că este cel mai important, pentru că putem fi extraordinar de buni profesionişti, dar, dacă nu suntem persoane integre, în sensul cel mai larg cu putinţă al termenului, cred că profesionalismul nu mai contează. Deci, integritatea, şi lipsa oricărei suspiciuni cu privire la integritate, este o condiţie în opinia mea esenţială pentru ca cineva să se poată înscrie într-o asemenea cursă", a spus Prună.

Întrebată ce crede despre activitatea actualilor şefi ai PICCJ şi DNA, Tiberiu Niţu şi respectiv Laura Codruţa Kovesi, Prună a spus că rezultatele muncii acestora "pot fi citite obiectiv de fiecare dintre noi, de fiecare cetăţean român care are un interes în justiţie ca serviciu public, în rapoartele care se fac de către aceste instituţii".

"Ştiţi că, la începutul fiecărui an, şi Parchetul general, şi DNA au bilanţuri. Şi va fi atunci ocazia cea mai bună ca într-un mod absolut nesubiectiv şi uitându-ne pe statistici să constatăm care este performanţa aşa cum este ea reflectată în numărul de cauze, numărul de condamnări în instanţă, numărul de achitări. Deci vom avea cifre, care sunt mai obiective decât opinia mea la acest moment", a msi spus ministrul Justiţiei.

Tiberiu Niţu şi Codruţa Kovesi îşi încheie în mai mandatele la conducerea PICCJ şi respectiv DNA, existând posibilitatea să fie propuşi pentru un al doilea mandat în aceste funcţii.

Procurorul general al României şi procurorul-şef al DNA sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.

Prună: Avem exemple că propunerile ministrului Justiţiei pentru parchete n-au fost rele deloc

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, miercuri, că există exemple concrete la conducerea parchetelor care dovedesc că propunerile miniştrilor Justiţiei "nu au fost rele deloc", comentând proiectul CSM care prevede ca aceste propuneri să fie făcute de această instituţie.

Consiliul Superior al Magistraturii propune, într-un proiect de modificare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ca şefii PICCJ, DNA şi DIICOT să fie numiţi la propunerea CSM, şi nu a ministrului Justiţiei avizată de CSM, cum se întâmplă în prezent.

Această propunere a fost votată favorabil de 2.668 de judecători şi 1.441 de procurori, în timp ce 921 de judecători şi 599 de procurori s-au opus, informa CSM.

Întrebată ce crede despre acest proiect, ministrul Justiţiei Raluca Prună a declarat, miercuri, la Digi24, că nu consideră că modificarea pachetului de legi pentru justiţie, care sunt legi organice, ar trebui făcută prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului (OUG).

Ea arată că, la 11 ani după adoptarea pachetului de legi pentru justiţie, CSM face "spun ei cu consultarea magistraţilor din România", "o serie propuneri pentru îmbunătăţirea acestor legi". Sunt însă asociaţii de magistraţi cu care ea s-a întâlnit şi care i-au spus că în anumite puncte nu se regăsesc în acest proiect, a mai spus Prună.

"Ceea ce am spus eu, primind acest pachet pe masa mea, este că vorbim de legi organice şi modificarea lor nu se poate face prin ordonanţă de urgenţă. Sau să spunem că s-ar putea face, dar, am spus clar, nu sub mandatul meu, n-ar fi un mesaj bun în care printr-o ordonanţă de urgenţă am modifica aceste legi", a declarat ministrul Justiţiei.

Întrebată însă dacă în opinia sa este corect principiul conform căruia ministrul Justiţiei, de obicei un politician, face aceste propuneri, Prună a răspuns că nu crede că este împotriva bunelor practici.

"Nu putem vorbi de corect sau incorect pentru că există diferite şcoli de gândire în diferite state membre. Sunt state membre în care propunerea se face de către ministru, sunt state membre în care există propuneri făcute de consiliu, sunt state mebre în care este făcută numirea direct de preşedinte. Deci nu suntem pe un tărâm în care avem altceva decât bune practici. În 2004, când pachetul (de legi pentru justiţie, n.r.) a fost adoptat, este adevărat că propunerea era la Consiliul Superior al Magistraturii şi legea a fost modificată în 2005. (...) Legea recunoaşte procurorul ca pe un magistrat. Pe de altă parte, ştim iarăşi foarte bine că procurorul, faţă de judecător, funcţionează sub autoritatea ministrului Justiţiei. Avem acest principiu în Constituţie şi îndrăznesc să spun că având acest principiu în Constituţie nu este împotriva bunelor practici absolut deloc ca propunerea să fie făcută de ministrul justiţiei, indiferent care ar fi acel ministru al Justiţiei", a declarat Raluca Prună.

Ea a mai subliniat că aceste propuneri sunt făcute de 10 ani de ministrul Justiţiei, adăugând că "avem exemple concrete la conducerea parchetelor care ne dovedesc că în fond aceste propuneri nu au fost rele deloc".

Prună a mai spus că a declarat şi la audierea sa în Parlament şi în discuţiile pe care le-a avut cu membrii CSM în şedinţele la care a participat până acum că trebuie să existe o dezbatere pe această temă, dar, din cauză că nu vrea sub mandatul său să modifice prin OUG aceste legi, nu are altă opţiune decât să respecte legea aşa cum este ea la acest moment.

Articolului 54 din Legea 303/2004 prevede că "procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".

Propunerea de modificare înaintată de CSM prevede ca aceşti procurori să fie "numiţi de preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 12 ani în funcţia de judecător sau procuror, au cel puţin gradul de parchet de pe lângă tribunal, care au îndeplinit efectiv cel puţin 5 ani funcţia de procuror la un parchet de pe lângă tribunal sau la un parchet ierarhic superior, pe o perioadă de 4 ani cu posibilitatea reînvestirii o singură dată".