Ministrul Predoiu face apel la preşedintele Senatului să puna în aplicare decizia CC privind CSM

„Validarea de către Senat a celor opt magistraţi aleşi în conformitate cu legea în Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă, în lumina deciziei Curţii Constituţionale 53 din 25 ianuarie 2011, singura opţiune legală, având în vedere dispoziţiile art.147 alin 4. din Constituţie, care prevăd obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale. Orice altă soluţie decât cea prevăzută în decizia Curţii Constituţionale ar fi contrară Constituţiei. Validarea celor opt magistraţi legal aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii va permite normalizarea funcţionării acestuia şi eliminarea oricărei incertitudini privind conducerea treburilor Justiţiei”, a declarat, luni, ministrul.

Potrivit demnitarului, Consiliul Superior al Magistraturii este o instituţie care îşi are izvorul în Constituţie, orice amânare directă sau indirectă a constituirii şi asigurării funcţionalităţii acestuia reprezintă o atingere adusă Constituţiei, cu atât mai mult cu cât este dispusă expressis verbis de decizia Curţii Constituţionale, precitată.

USR: PSD și PNL merg mai departe cu un proiect neconstituțional pe pensiile magistraților

Nicușor Dan: Judecătorii CCR să fie doar magistrați cu o anumită experiență

În opnia ministrului Justiţiei, întârzierea în validarea celor opt magistraţi legal aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii subminează încrederea în stabilitatea instituţională a acestuia, alimentează ideea blocării activităţii sale din interese politice, creează premisele blocajului funcţional, cum ar fi în cazul încuviinţării unor măsuri cerute de procuror sau numirea de noi judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

„Suntem la curent cu faptul că se discută despre amânarea sine die a validării celor opt magistraţi aleşi legal sau invalidarea întregii liste, până când ar interveni o eventuală decizie a instanţei de drept comun de admitere a recursului formulat de un candidat neeligibil, anterior deciziei Curţii Constituţionale. O astfel de situaţie ar conduce la o contrapunere a deciziei instanţei de drept comun cu decizia Curţii Constituţionale, creându-se în acest fel un pretext pentru ignorarea deciziei Curţii Constituţionale. Este de datoria noastră să semnalăm faptul că un astfel de scenariu va produce efecte negative asupra credibilităţii noastre ca stat membru al Uniunii Europene, în raport cu responsabilităţile pe care ni le-am asumat în reformarea Justiţiei”, a declarat Predoiu.

Ministrul a atras atenţia că România se află într-un moment foarte important al relaţiei sale cu Comisia Europeană şi Statele Membre, care trebuie gândită pe termen lung pe toate palierele politice, atât cele care ţin de executiv, cât şi cele care ţin de legislativ. Această relaţie se va configura pe termen lung în funcţie de modul în care vom şti să rezolvăm împreună agenda modernizării Justiţiei.

„De aceea, în calitate de ministru al Justiţiei formulez şi un apel individual către fiecare dintre senatori, indiferent de aparatenenţa politică, să dea curs punerii în aplicare a deciziei Curţii Constituţionale, în sensul validării celor opt magistraţi aleşi legal în Consiliul Superior al Magistraturii, pentru a evita consecinţe neprevăzute, într-un context în care interesele noastre în plan european sunt afectate de situaţia internă legată de corupţie şi blocarea unor dosare ale Justiţiei prin măsuri politice”, a precizat demnitarul.

De asemenea, a mai spus Predoiu, se impune notat faptul că situaţia creată produce o serioasă îngrijorare în sistemul judiciar, fapt semnalat prin scrisoarea preşedinţilor de curţi de apel, a procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel şi a Procurorului General al României.

„Există deja o serioasă îngrijorare a mediilor europene de profil, exprimată prin luările de poziţii din partea unor organizaţii paneuropene ale magistraţilor, respectiv prin declaraţiile MEDEL şi Reţelei Consiliilor Judiciare. Ministerul Justiţiei a luat de asemenea notă de comunicatul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care se arată că activitatea acesteia este afectată de stagnarea procesului de numire de noi judecători, de care este nevoie urgentă, în special în activitatea Secţiei Penale. Întârzierea validării de către Senat a celor opt magistraţi legal aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii conduce la întârzierea numirii de noi judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de care aceasta are nevoie urgentă, conform propriului comunicat”, a mai spus Predoiu.

Potrivit acestuia, Senatul a contribuit substanţial în vara şi toamna anului trecut la realizarea agendei justiţiei, prin adoptarea Legii micii reforme şi refacerea cadrului normativ al ANI, iar aceste măsuri au repercursiuni pozitive asupra funcţionării justiţiei şi vor contribui la îmbunătăţirea rapoartelor de ţară.

„Îmi exprim încrederea şi speranţa că şi de această dată, Senatul României, distinşii domni senatori, vor lăsa deoparte disputele politice şi vor da curs dispozitivului deciziei Curţii Constituţionale, validând cei opt magistraţi legal aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii”, a conchis ministrul Justiţiei.

Preşedinţi ai Curţilor de Apel şi procurorii generali de pe lângă acestea solicită Senatului luarea de urgenţă a tuturor măsurilor care se impun pentru ca în cel mai scurt timp să fie asigurată componenţa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a-i permite reluarea activităţii acestuia, se arată într-un comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

Într-o scrisoare adresată de preşedinţii Curţilor de Apel şi procurorii generali ai Parchetelor de pe lângă Curţile de Apel membrilor Senatului în legătură cu problema validării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se arată că din 4 februarie 2011, în mod concret, activitatea CSM a fost blocată.

„Deşi pierdută în vâltoarea evenimentelor interne şi internaţionale destul de intense petrecute în ultimele zile, situaţia Consiliului Superior al Magistraturii nu este nici pe departe atât de lipsită de importanţă pe cât pare a fi, prin raportare la locul pe care şi l-a găsit în agenda camerei superioare a Parlamentului României. Existenţa Consiliului Superior al Magistraturii şi structura sa sunt reglementate de art. 133 din Constituţie , nefiind prevăzută nici măcar o situaţie de vacanţă sau de suspendare a activităţii acestuia, iar atribuţiile sale se regăsesc în conţinutul art. 134 din Constituţie şi în cuprinsul Legii 317/2004”, se arată în scrisoarea semnată de nouă şefi de Curţi de Apel, 15 procurori generali ai Curţilor de Apel şi de procurorul general al României.

Sursa citată notează că „o sumară lectură cu bună-credinţă a acestor atribuţii atrage concluzia potrivit căreia legiuitorul nu a conceput vreun caz în care Consiliul Superior al Magistraturii să nu îşi desfăşoare activitatea, or din data de 4 februarie 2011, în mod concret, în România, această activitate a fost blocată”.

„Situaţia creată are efecte majore asupra sistemului judiciar, din toate punctele de vedere, pornind de la aspecte administrative şi mergând până la cele legate de imaginea şi credibilitatea sistemului. În momentul prezent, soluţia de înlăturare a acestui blocaj se află la dispoziţia Senatului României care are obligaţia de a lua în considerare reglementările prevăzute de Constituţie, de Legea317/2004 şi de dispoziţiile care sunt obligatorii şi opozabile Senatului”, spun magistraţii semnatari ai scrisorii.

Rezolvarea problemei Consiliului Superior al Magistraturii trebuia să fie abordată de senatori în 9 februarie, însă, la începutul programului, liderul grupului PDL, Cristian Rădulescu, a solicitat amânarea dezbaterilor spre finalul ordinii de zi, invocând faptul că nu există un raport al Comisiei juridice, apoi chestiunea privind CSM nu a mai fost discutată.

În aceeaşi zi, preşedintele Consiliulu Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, afirma că CSM trece printr-un „travaliu atipic”, iar amânarea de către Senat a validării celor opt membri „aduce grave atingeri principiului constituţional al independenţei puterilor în stat”.

Judecătorul Dumbravă a făcut apel la responsabilitate şi deplin discernământ din partea clasei politice şi cere Senatului României să se pronunţe de urgenţă pe subiectul validării CSM, neexistând nicio raţiune de amânare sau tergiversare.

În urma scrutinului din 1 noiembrie 2010, cei 11 membri aleşi de magistraţi în CSM au fost Lidia Bărbulescu şi Mircea Bucurel Aron, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dan Lupaşcu, Alexandru Şerban şi Nicolae Horaţius Dumbravă, din partea curţilor de apel, Adrian Toni Neacşu, din partea tribunalelor, Marius Tudose Badea şi Cristi Vasilică Danileţ, din partea judecătoriilor, George Bălan, din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel, Oana Schmidt Haineală, din partea parchetelor de pe lângă tribunale, şi Dan Nicolae Chiujdea, din partea parchetelor de pe lângă judecătorii.

Această listă a fost validată de Senat în decembrie 2010, ulterior fiind contestată de 30 de senatori PDL la Curtea Constituţională (CC).

De asemenea, în decembrie 2010, Senatul a decis numirea Corinei Dumitrescu şi a lui Victor Alistar ca reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de şase ani. Şi această hotărâre a fost contestată la CC de către senatorii PDL.

CC a decis că hotărârile Senatului sunt neconstituţionale.

Curtea Constituţională a stabilit, în 25 ianuarie, că, având în vedere imperativul constituţional referitor la organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, până la reluarea şi finalizarea alegerilor pentru cele trei demnităţi (judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea-n.r.) ce au atras viciul de neconstituţionalitate, Senatul are îndatorirea constituţională să procedeze la validarea celorlalţi membri aleşi cu respectarea legii.

Totodată, CC a decis că este neconstituţională hotărârea Senatului privind validarea reprezenţanţilor societăţii civile în CSM, deoarece a fost dată fără verificarea prealabilă a îndeplinirii condiţiilor legale, în special a celor legate de interdicţii şi incompatibilităţi în ceea ce-l priveşte pe Victor Alistar.

În urma deciziei Curţii Constituţionale, dată cu cinci voturi „pentru” şi patru „împotrivă”, judecătorii Bărbulescu şi Lupaşcu, precum şi procurorul Chiujdea au părăsit CSM, la fel şi Victor Alistar, liderul Transparency International, ales de majoritatea senatorilor ca reprezentant al societăţii civile în Consiliu.

După ce Senatul va valida cele stabilite de CC prin decizia din 25 ianuarie, CSM va trebui să organizeze alegeri pentru desemnarea magistraţilor în locul celor trei invalidaţi, respectiv la instanţa supremă.

În paralel, Curtea de Apel Constanţa a fost sesizată cu contestaţia lui Dan Lupaşcu privind nelegalitatea candidaturii sale pentru CSM, după ce Tribunalul Bucureşti a apreciat ca nefiind în concordanţă cu legea.

Concret, lui Lupaşcu, Bărbulescu şi lui Chiujdea li s-a imputat faptul că nu mai pot beneficia de un mandat de membru CSM, pentru încă şase ani, întrucât Legea 317 s-a modificat şi impune ca doar o dată poţi fi membru al Consiliului. Cei trei fuseseră desemnaţi, în 2004, de magistraţi, în baza Legii 317/2004, care a suferit modificări în vara lui 2005. În opinia celor trei magistraţi, legea se aplică pentru viitor, astfel că puteau accede la un nou mandat, chestiune infirmată de Curtea Constituţională cu cinci voturi „pentru” şi patru „împotrivă”.