Ministrul ungar de Externe, la MAE: Dacă cineva vrea să pună aici, în spatele meu, drapelul secuiesc, nu sunt împotrivă

"Eu nu am pus aici în spatele meu drapelul secuiesc. Dar dacă cine vrea să îl pună, eu nu sunt împotrivă. Lăsaţi-l să îl pună. Cred că dacă vreţi să veniţi în Ungaria şi doriţi să folosiţi orice fel de simbol, puteţi să o faceţi. Pe clădirile publice din Gyula sau Micherechi sunt steaguri naţionale româneşti. Eu nu am nicio probemă cu aceasta, noi nu avem nicio problemă cu acest lucru, pentru că acesta este un mesaj european de unitate. Deci dacă cineva vrea să pună aici acest steag secuiesc, să o facă", a afirmat Martonyi, întrebat de un jurnalist român dacă el consideră normală arborarea în spatele său a steagului secuiesc.

De asemenea, ministrul român de Externe Titus Corlăţean a arătat că dincolo de poziţiile oficiale ale României şi Ungariei pe această temă, care sunt cunoscute, trebuie înţeles că discutarea unor astfel de teme sensibile trebuie să se facă pe "canalul politico-diplomatic" şi acceptat că asumarea unor astfel de simbolistici naţionale trebuie făcută în cadrul legislativ din fiecare ţară.

"Ceea ce este important este să discutăm cum să gestionăm prin canalul politico-diplomatic astfel de situaţii şi să explicăm dacă există interpretări diferite faptul că în speţă nu este vorba de a împiedica asumarea unei identităţi naţională, asumarea unor simbolistici, dar acestea trebuie să se facă în interiorul cadrului legislativ pe care îl are un stat sau altul", a spus ministrul român.

El a arătat că i-a prezentat lui Martonyi în întâlnirea de luni o analiză asupra legislaţiei româneşti în domeniu.

"Şi i-am prezentat şi o analiză juridică a legislaţiei româneşti pentru a ajuta partea ungară să înţeleagă toate nuanţele şi toate aspectele legislative care sunt importante atunci când avem exigenţa, între altele, a respectării legii româneşti", a arătat el.

La conferinţa celor doi miniştri de la sediul MAE a fost prezent şi liderul UDMR György Frunda, consilier onorific al premierului Victor Ponta, care a ţinut să declare, după afirmaţiile celor doi oficiali, că în "recentul război al steagurilor dintre cele două guverne" comunitatea maghiară din România este cea pedepsită şi are cel mai mult de pierdut.

"Vreau să vă spun foarte onest că noi, ungurii din România, am obţinut multe drepturi în ultimii 20 de ani şi ne simţim foarte confortabil aici, pe pământul nostru, în Transilvania în special, dar, mai larg în România. Dar trebuie să înţelegeţi că minoritatea naţională nu va avea toate drepturile. Noi vrem şi trebuie să avem mai multe drepturi. În acelaşi timp, trebuie spus că interferenţa unor politicieni din Ungaria a divizat comunitatea maghiară din România şi nu a ajutat obiectivele noastre. Şi în recentul război al steagurilor dintre cele două Guverne noi suntem comunitatea pedepsită, noi avem de pierdut. Pentru că trebuie să dezbatem revizuirea Constituţiei, regionalizarea şi o astfel de presiune psihologică asupra vieţii politice din România va face şi mai dificil pentru noi să obţinem obiectivele noastre", a afirmat Frunda.

Pe de altă parte, el a arătat că folosirea steagului secuiesc de administraţiile locale din Transilvania este legală.

"Eu văd că folosirea steagului secuiesc este legală pentru că a fost adoptat de consiliile locale şi consiliile judeţene, dar în acelaşi timp vrem să avem sprijinul guvernului ungar în atingerea obiectivelor care sunt dorite de comunitatea maghiară din România, nu de către partidele partide din Ungaria", a spus Frunda.

El a mai subliniat că UDMR a avut un rol foarte pozitiv în aderarea României la UE şi NATO şi vrea în continuare să îndeplinească un rol de punte între cele două ţări şi popoare şi a cerut celor două guverne să nu mai folosească abuzurile în lupta privind steagurile.