Miron Cozma vrea să candideze la Preşedinţie

"Chiar dacă nu îmi vor aproba, prin justiţia lor aservită, să candidez, voi anunţa public că voi candida. În condiţiile în care nu mi se va aproba de către Biroul Electoral Central să candidez, chestiunea fiind publică, îşi vor atrage oprobriul public. Peste cinci ani, lucrurile vor sta altfel. Voi candida şi dacă îmi vor aproba candidatura, şi dacă nu", a afirmat, marţi, Cozma, la un simpozion organizat de liga care îi poartă numele, cu ocazia împlinirii a zece ani de la mineriada de la Stoeneşti.

În ceea ce priveşte demersurile pentru înfiinţarea propriului partid, care va fi unul al muncitorilor, Cozma a spus că are deja primii preşedinţi de filiale pe care vrea să-i formeze, nominalizându-l în acest sens pe viitorul lider al organizaţiei de la Gorj a formaţiunii politice, Constantin Creţan.

"Nu se va regăsi în structurile partidului nimic din structurile comuniste ale lui Ceauşescu sau din structurile lui Iliescu, Constantinescu, Băsescu", a afirmat Cozma.

Acesta a adăugat că în platforma partidului "vor fi incluse" şi persoanele private de libertate. Potrivit lui Cozma, preoţii ar trebui să conducă penintenciarele "pentru că numai în faţa preotului şi cel mai mare criminal devine umil".

Miron Cozma a spus şi că intenţionează să înfiinţeze un partid al muncitorilor şi a ţinut să definească muncitorul, afirmând că acesta se încadrează de la categoria "şomer până la savant".

Miron Cozma a fost eliberat la începutul lunii decembrie 2007 din Penitenciarul Rahova, după ce a ispăşit zece ani de închisoare pentru subminarea puterii de stat. În cazul lui Cozma, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, la începutul lunii decembrie 2005, contopirea pedepselor pe care acesta le-a primit pentru implicarea în două mineriade: şapte ani şi 11 luni închisoare (pedeapsă executată deja pentru mineriada din 1991) şi zece ani de închisoare (pedeapsă aplicată de instanţa supremă pentru mineriada de la Costeşti, din februarie 1999).

Miron Cozma are interdicţie pentru o perioadă de cinci ani de a intra în Bucureşti şi Petroşani, dar poate merge la Lupeni sau în celelalte oraşe din Valea Jiului. Aceasta este o măsură complementară dispusă de instanţa supremă în februarie 1999, când l-a condamnat la 18 ani de detenţie pentru mineriada din septembrie 1991, soldată cu căderea Guvernului Petre Roman.

Citeşte şi

Miron Cozma începe demersurile pentru înfiinţarea propriului partid

Miron Cozma părăseşte, duminică, definitiv Penitenciarul Rahova