Mironov, candidatul "uitat" de BEM

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului 265/2008, privind aprobarea programului calendaristic pentru realizarea activităţilor referitoare la organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, termenul limită de rămânere definitivă a candidaturilor era 29 aprilie 2008.

Astfel, preşedintele Biroului Electoral al Municipiului Bucureşti (BEM), judecătorul Constantin Marino Marin, declara, în ultima zi a lunii aprilie, pentru MEDIAFAX, că "lista definitivă a candidaţilor la Primăria Generală a Capitalei, stabilită după ce BEM a primit documentaţia de la Tribunalul Bucureşti, cuprinde 18 reprezentanţi ai partidelor şi pe independentul Sorin Oprescu".

În lista celor 18 reprezentanţi ai partidelor politice nu se regăsea la acel moment, niciunul dintre candidaţii Partidului Socialist Român (PSR), deşi fuseseră depuse două candidaturi în numele acestei formaţiuni, respectiv cele ale lui Alexandru Mironov şi Nicolae Vărbanciu, ceea ce contravenea însă prevederilor legale. De altfel, PSR a contestat în instanţă, la 24 aprilie, acceptarea candidaturii lui Vărbanciu şi respingerea celei a lui Mironov, susţinând că acesta din urmă este singurul candidat al partidului. Conform PSR, candidatura lui Vărbanciu a fost depusă de o persoană care nu mai avea calitatea de membru al partidului.

Prin hotărârea 29/22.04.2008, BEM constatase că sunt îndeplinite condiţiile legale de fond şi de formă şi dispusese înregistrarea pentru funcţia de primar al Capitalei a candidaturii lui Vărbanciu Nicolae din partea PSR.

Ulterior, prin hotărârea 50/23.04.2008, BEM a respins candidatura celui de-al doilea candidat PSR, Alexandru Mironov, pe motiv că "aceeaşi formaţiune politică a propus pentru funcţia de primar general un alt candidat, în persoana domnului Vărbanciu Nicolae".

Curtea de Apel Bucureşti a hotărât ca, în dosarul 2558/2/2008, prin decizia civilă 703/25.04.2008 definitivă şi irevocabilă, să anuleze cele două hotărâri ale BEM, adică pe cea de aprobare a candidaturii lui Nicolae Vărbanciu şi pe cea prin care era respinsă candidatura celui de-al doilea membru PSR, Alexandru Mironov.

În motivarea lor, judecătorii Curţii de Apel au apreciat că cea de-a doua candidatură, aceea a lui Alexandru Mironov, "a fost respinsă procedural, pur formal, fără analizarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de legea 67/2004 (pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale - n.r.)", recomandând BEM "să reexamineze această candidatură în raport cu dispoziţiile legale".

Deşi instanţa nu a dispus care dintre cei doi reprezentanţi ai PSR poate candida la postul de primar al Capitalei şi nici nu s-a pronunţat cu privire la imposibilitatea celor doi de a candida, judecătorii BEM, la termenul legal, au declarat definitivă lista candidaturilor la Primăria Generală, fără să menţioneze vreun candidat din partea PSR.

Pe site-ul BEM a fost postat recent procesul verbal de rămânere definitivă a candidaturilor pentru funcţia de primar general, încheiat în data de 30 aprilie, având numărul 205/30.04.2008 care cuprindea 19 candidaţi, din care 18 din partea formaţiunilor politice şi pe Sorin Oprescu, candidat independent.

De marţi după-amiază însă, pe acelaşi site, în procesul verbal de rămânere definitivă a candidaturilor pentru funcţia de primar general, încheiat în data de 30 aprilie, având acelaşi număr, 205/30.04.2008, apare lista cu 20 de candidaţi, din care 19 din partea formaţiunilor politice şi Sorin Oprescu, candidat independent. Cel de-al 19-lea candidat din partea partidelor este Alexandru Mironov.

Reprezentantul PC în BEC, Vlad Hogea, semnala şi el marţi, această situaţie, declarând că "Marino Marin a scăpat instituţia din mână. BEM ia decizii pe care şi le contestă a doua zi" şi că luni "a apărut şi candidatura lui Mironov, cu o dată din 26 aprilie".

De altfel, preşedintele BEM, judecătorul Constantin Marino Marin, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, că anularea de către instanţă a hotărârii nr.50/23.04.2008, prin care candidatura lui Alexandru Mironov fusese respinsă, duce automat la aprobarea acestei candidaturi, fără să mai fie necesare alte formalităţi, menţionând că negarea unei negaţii înseamnă automat afirmaţie.

Or, potrivit normelor legale, anularea de către instanţă a unui act înseamnă că acel document nu-şi poate produce efectele.

Potrivit fostului vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Ionel Fleşariu, după trecerea termenului de rămânere definitivă a listei candidaturilor, nu se mai poate face nicio modificare în această listă, fiind vorba de un termen de decădere şi nu unul de recomandare.

"În istoria alegerilor din România nu s-a mai pomenit aşa ceva. Nu se poate da timpul înapoi pentru că este vorba de proceduri electorale stricte", a explicat Ionel Fleşariu.