Miserupismul domnului Iohannis

Lăsat oarecum în ofsaid de ministrul Justiţiei care, deşi chemat de urgenţă în ţară să rezolve problema DNA, a lăsat pe joia viitoare anunţarea unei concluzii, Klaus Iohannis s-a insinuat în telejurnal pentru a-i linişti pe cei care, după a treia şansă dată PSD, se întrebau dacă nu cumva preşedintele a capitulat în faţa lui Dragnea şi a acoliţilor. Pe scurt, rezist, staţi liniştiţi, decizia-i la mine, i-am zis şi lui Dragnea, totu-i sub control, scrie Gândul.

Practic, domnul Iohannis a făcut o conferinţă de presă pentru a răspunde, dintr-un calcul de oportunitate politică, la o singură întrebare, dacă o va revoca sau nu pe Laura Codruţa Kovesi. Evident, răspunsul a fost nu. Mulţi doreau să audă asta. Dar mulţi ar fi vrut să audă poate şi ce crede Preşedintele României, cel care veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, despre faptul că reprezentanţi ai acestora, respectiv procurori, ar falsifica dosare, despre faptul, că la cel mai înalt nivel, s-ar da ordine să se scoată dosare, dacă în România funcţionează prezumţia de nevinovăţie, dacă statutul de penal este mai important decât abuzul. 

Enervat că jurnaliştii îi strică propria conferinţă de presă, preşedintele nu a mai mimat şi a arătat că pur şi simplu nu-i pasă. Întrebat dacă a citit stenogramele înregistrărilor care au provocat scandalul monstru din ultimele zile şi despre care el însuşi a vorbit la începutul intervenţiei sale, Iohannis a răspuns senin că nu. Dacă e interesat să o facă? Nu, din nou. Dacă buna funcţionare a justiţiei, echilibrată, independentă, stă în prezentarea în instanţe de probe false? De data aceasta, a cerut să i se ia microfonul jurnalistului. 

Adevărat că întregul scandal a fost declanşat de persoane care au probleme penale, însă, până una alta, nimeni, nici măcar Laura Codruţa Kovesi, nu a spus că discuţiile despre falsificarea sau plantarea probelor nu au existat cu adevărat. Întrebările pe această temă erau absolut legitime pentru cineva care înţelege rostul funcţiei pe care o ocupă, mai ales când e vorba de cea de preşedinte al României. La masa calculelor politice, cu un PSD condus de un condamnat şi cu lideri recidivând constant în încercarea de a găsi soluţii de salvare individuale, Klaus Iohannis s-a aşezat bine pentru moment. Însă a refuza să vorbeşti sau să vezi o problemă nu înseamnă că aceasta nu există. Pe termen lung efecte pot fi devastatoare, iar miserupismul domnului Iohannis nu va putea ţine loc nici de stat de drept şi nici de luptă anticorupţie.