Modificările aduse Legii Educaţiei, trimise de Iohannis înapoi în Parlament. Ce contestă preşedintele

VIDEO AICI 

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Şeful statului critică modificările aduse Legii, precizând printre altele că schimbările privind numărul de ore sunt neclare.

"Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile introduse la art. 1, punct 4 prin care se realizează reducerea din pix al numărului de ore din ciclul primar, gimnazial şi liceal începând cu următorul an şcolar. Astfel, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru de învăţământ este în medie de 20 de ore pe săptămână, la învăţământul primar, 25 la învătământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Această nouă modificare abruptă legii educaţiei naţionale, fără nicio analiză de impact, riscă să producă efecte negative în cascadă pentru comunitatea şcoală, fapt semnalat inclusiv de organizaţii reprezentative la nivel naţional al elevilor, dascălilor şi părinţilor", a declarat consilierul pe Educaţie şi Cercetare, Ligia Deca.

Demersul denotă lispa unei strategii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung în acest sector esenţial pentru România, susţine şeful statului.

"Deşi proiectul de lege cuprinde măsuri foarte bune privind combaterea bullying-ului, precum şi o serie de măsuri menite a creşte accesul la educaţie a unor categorii de copii care nu aveau acces până acum - măsuri de care sistemul educaţional românesc are nevoie - considerăm că intervenţiile legislative care vizează stabilirea numărului de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ, fiind incomplete în reglementare, prezintă neclarităţi, ceea ce impune reexaminarea de către Parlament a conţinutului normativ al acestora", se arată în cererea de reexaminare.

Astfel, arată preşedintele Klaus Iohannis, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este în medie 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, în medie 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi în medie 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal.

"Pe de o parte, considerăm că aceste modificări ar fi trebuit să antreneze modificarea, în mod corespunzător, şi a altor dispoziţii din Legea nr. 1/2011, în caz contrar acestea intrând în contradicţie cu prevederile cuprinse în art. 65 alin. (1) şi (4) din această lege, potrivit cărora planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Pe de altă parte, învederăm faptul că legea transmisă la promulgare, prin modificările propuse referitoare la stabilirea numărului de ore alocat disciplinelor de învăţământ, creează situaţia potrivit căreia o reglementare stabilită expres la nivel de lege este aprobată prin ordin, la nivel de legislaţie secundară", arată Administraţia Prezidenţială, în cerere.

Preşedintele este de părere că orice modificare a numărului de ore alocat disciplinelor afectează automat şi profilul de formare, conţinuturile educaţionale, modalităţile de predare, învăţare şi evaluare din învăţământ precum şi încadrarea cu personal, subliniind că trebuie şi o analiză de impact asupra resursei umane din sistemul de învăţământ.

"Totodată, considerăm că sintagma „în medie” referitoare la numărul de ore alocat disciplinelor şi prevăzută la art. I pct. 4 al legii transmise spre promulgare intră în contradicţie cu dispoziţiile art. 65 alin. (1) al Legii nr. 1/2011, care fac referire la numărul minim şi maxim de ore aferente acestora. Prin urmare, apreciem necesară clarificarea aspectelor privind art. I pct. 4 din legea transmisă la promulgare referitoare la numărul de ore alocate învăţământului primar, gimnazial şi liceal, precum şi a modului de implementare. În plus, această lege ar trebui să clarifice modul în care modificările pe care le operează vor fi puse în aplicare, întrucât se poate ajunge într-o situaţie absurdă în care elevii de gimnaziu, spre exemplu, vor fi şcolarizaţi, după trei planuri-cadru: cel iniţial (vechi), cel curent (aflat în implementarea până la clasa a VI – a în acest moment) şi cel care ar trebui dezvoltat până la începutul anului şcolar 2019 – 2020", consideră şeful statului.

Administraţia Prezidenţială arată că, având în vedere că prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 stabilesc că orice modificare sau completare a Legii educaţiei naţionale intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege, considerăm oportun ca legea supusă reexaminării să prevadă dispoziţii finale, prin care să se clarifice momentul de la care aceste modificări intră în vigoare, întrucât este necesară modificarea planurilor-cadru, până la începutul viitorului an şcolar (2019 – 2020).

"De asemenea, apreciem că este necesar ca legea reexaminată să conţină şi dispoziţii tranzitorii care să reglementeze măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noile prevederi, aceasta având în vedere demersurile de dezvoltare a acestor planuri-cadru, bazate pe un proces de largă consultare, care este de durată. Având în vedere competenţele esenţiale ale Ministerului Educaţiei Naţionale din domeniul educaţiei, astfel cum sunt acestea specificate prin Legea nr. 1/2011, subliniem faptul că acest minister, prin intermediul structurilor specializate în domeniu, este unicul în măsură să stabilească într-un mod fundamentat ştiinţific numărul de ore săptămânale pentru fiecare an, nivel, formă de studiu şi modul de pregătire, astfel încât acestea să corespundă profilului absolventului şi să fie corelate cu instrumentele şi modalităţile de predare şi evaluare. De aceea, considerăm că ar fi oportun ca aceste reglementări să fie stabilite la nivel de legislaţie secundară, la fel ca în prezent, pe baza unor dezbateri şi a unor evaluări de impact cu privire la consecinţele viitoare asupra sistemului educaţional în ansamblu şi care să impună în mod expres şi modificarea celorlalte dispoziţii, în mod corespunzător", se mai arată în cererea de reexaminare.