Monica Iacob Ridzi, reîncarcerată la secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Gherla, Dan Donciu, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX că Monica Iacob Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului, a fost readusă, după ce în martie fusese transferată la Spitalul Penitenciar Jilava, la secţia exterioară a Penitenciarului Gherla deoarece aceasta se află cea mai aproape de domiciliul său din Hunedoara.

”Monica Iacob Ridzi se află în detenţie la secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla, care este una doar pentru femei. A fost readusă aici de la Jilava deoarece această secţie este cea mai aproape de zona sa de domiciliu, judeţul Hunedoara”, a spus Donciu.

Dan Donciu a refuzat să precizeze, însă, când a avut loc transferul fostului ministru al Tineretului şi Sportului către secţia exterioară Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla.

Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului. Fostul ministru s-a predat atunci la Poliţia Judeţeană Cluj, fiind încarcerată la secţia exterioară din Cluj-Napoca a Penitenciarului Gherla. Din cauza stării sale de sănătate, Ridzi a fost transferată, în 2 martie, în baza unei solicitări de internare, la Spitalul Penitenciar Jilava.

În acelaşi dosar, fosta consilieră a Monicăi Iacob Ridzi, Ioana Vârsta, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, tot pentru abuz în serviciu, iar George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare şi doi ani interzicerea unor drepturi. De asemenea, Paul Diaconu, fost director al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane din Ministerul Tineretului şi Sportului, în perioada martie-septembrie 2009, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, după ce judecătorii au constatat că acesta şi-a plătit partea de prejudiciu. La fondul dosarului, Diaconu primise o pedeapsă de doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Pedepse cu suspendare au primit şi alţi şase foşti angajaţi ai ministerului, aceştia rămânând cu condamnările dispuse la judecarea în fond a cauzei.

În 26 martie, fostul ministru al Tineretului şi Sportului a depus o cerere, care a fost înregistrată la Tribunalul Ilfov, pentru întreruperea executării pedepsei, motivând că suferă de numeroase afecţiuni medicale, printre care trombofilie şi leuconeutropenie.

Imediat după ce a fost încarcerată, Ridzi a reclamat condiţiile în care stau deţinuţii, spunând că sistemul medical din închisori nu este bine gândit şi că pentru un om bolnav ca ea, condamnarea la închisoare este condamnare la moarte.

Citeşte şi: Monica Iacob Ridzi şi-a retras de la Tribunalul Ilfov cererea de întrerupere a executării pedepsei

Citeşte şi: Monica Iacob Ridzi, premiată la concursul "Poezie de puşcărie"

La primul termen de judecată, din 30 martie, instanţa a dispus efectuarea unei expertize medico-legale, de către Institutul Naţional de Medicină Legală (INML), prin care să se constate dacă Monica Iacob Ridzi suferă de o boală care nu poate fi tratată în reţeaua sanitară a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi care face imposibilă executarea imediată a pedepsei, dar şi dacă specificul bolii nu permite tratarea acesteia cu asigurarea pazei permanente în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii. Ulterior, judecarea a fost amânată de mai multe ori, întrucât expertiza nu era finalizată.

De asemenea, în 28 mai, soţul Monicăi Iacob Ridzi, primarul din Petroşani Tiberiu Iacob Ridzi, anunţa că a depus o cerere de graţiere în numele soţiei sale, document în care au fost invocate atât starea de sănătate a acesteia, cât şi situaţia celor doi copii ai cuplului. Monica Iacob Ridzi a invocat în cererea de a părăsi Spitalul Penitenciar Jilava faptul că are doi copii, respectiv o fetiţă de un an şi şapte luni şi un băiat în vârstă de cinci ani. În susţinerea cererii de graţiere, fostul ministru a depus mai multe documente, între care şi o dovadă că suferă de o boală hematologică, iar din cauza imunităţii scăzute, orice infecţie pe care ar putea să o ia în penitenciar i-ar putea fi fatală.

Administraţia Prezidenţială arăta atunci că urmează să analizeze dosarul, care cuprinde cinci bibliorafturi, pentru a se stabili dacă acesta îndeplineşte condiţiile de înregistrarea ca şi cerere de graţiere. Potrivit procedurilor, după înregistrarea la Administraţia Prezidenţială, dosarul ajunge la Ministerul Justiţiei, care trebuie să dea un aviz.

Între timp, Monica Iacob Ridzi şi-a retras de la Tribunalul Ilfov cererea de întrerupere a executării pedepsei de cinci ani de închisoare, iar instanţa a luat act, în 16 septembrie.

"Obligă pe petenta condamnată la plata sumei de 163 de lei reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în prezenta cauză, din care suma de 63 de lei, reprezentând taxa expertizei medico-legale efectuată în cauză, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei în contul INML «Mina Minovici». Cu drept de contestaţie în termen de trei zile de la comunicare", se arăta în decizia instanţei din 16 septembrie.

Citeşte şi: Monica Iacob Ridzi cere Tribunalului Ilfov să-i admită cererea de întrerupere a executării pedepsei

Citeşte şi: Camera a luat act de încetarea mandatului de deputat al Monicăi Iacob Ridzi

În aceeaşi zi, Monica Iacob Ridzi scria pe blogul său că a renunţat la cererea de întrerupere a executării pedepsei aflată pe rolul Tribunalului Ilfov, dar că va depune o cerere la Cluj, în speranţa că acolo va întâlni ”medici corecţi”.

”Voi depune, de asemenea, şi o plângere penală împotriva preşedintei comisiei de experţi de la INML Bucureşti. Am sperat în mod uşuratic că sunt condamnată la închisoare şi nu la moarte, am sperat în onoarea celor în mâinile cărora s-au aflat şi recomandările prescrise de cei opt profesori doctori care m-au consultat în cadrul expertizei. Am crezut că, dincolo de afirmaţiile preşedintei comisiei de expertiză, mai există o umbră de corectitudine. Mi-am imaginat că vorbele acesteia, din ziua în care a văzut pentru prima dată actele mele medicale, nu reprezintă expresia convingerilor deja formate. Mi-am imaginat că va avea decenţa profesională să aştepte rezultatele investigaţiilor. (...) Mi-a spus de la început că o mare parte din bolile mele sunt cronice, «fără leac», iar întreruperea pedepsei nu e o rezolvare întrucât afecţiunile mele sunt incurabile”, a scris Ridzi pe blog.

Ea a mai arătat că, deşi medicii care au consultat-o i-au prescris să urmeze anumite proceduri şi să facă anumite investigaţii, pe care nu le putea face nici în penitenciar, nici în vreun spital, ”aceste recomandări au fost «uitate» în concluziile expertizei”.

”Formulele neclare folosite în concluziile raportului reduc la ridicol caracterul de «certitudine ştiinţifică» a conţinutului lor şi sunt de natură să inducă în eroare instanţa cu privire la situaţia mea reală, motiv pentru care am decis să renunţ la cererea de întrerupere a executării pedepsei”, susţinea Ridzi.

De asemenea, ea i-a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis să-i accepte cererea de graţiere.