MOŢIUNEA la adresa Ministrului Justiţiei, dezbătută în plenul Parlamentului/ Toader: Revenirea la normalitate e să reducem achitările şi să recuperăm prejudiciile | VIDEO

Toader, despre acuzaţiile din moţiune: Voi prezenta situaţia deplasărilor din Ministerul Justiţiei pe ultimii 5-6 ani

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea moţiunii simple prin care opoziţia îl acuză, printre altele, de vizite exotice pe bani publici, că va prezenta situaţia deplasărilor din ultimii 5-6 ani de la minister.

„Voi prezenta în scurt timp o situaţie completă a deplasărilor de la Ministerul Justiţiei, pe fiecare an, începând cu 5-6 ani în urmă, să vedeţi cum în timpul mandatului meu nu au fost nici jumătate din deplasările pe perioada altor mandate”, a declarat, marţi, ministrul Justiţei, Tudorel Toader, la dezbaterile pe marginea moţiunii simple prin care opoziţia îi cere demisia.

În moţiunea simplă, ministrul e acuzat că a făcut „vizite exotice pe bani publici”.

„Domnule ministru, în afara unor vizite exotice, făcute pe bani publici, cu bilete de avion cumpărate la clasa economic, a desenării unor proiecte fantasmagorice cum este cartierul justiţei din Bucureşti, a unor apariţii publice în care vă etalaţi dorinţa de avea talent de povestitor, a afirmaţiilor publice prin care aţi afectat independenţa sistemului judiciar, în afară de lovitura pe care încercaţi să o aplicaţi luptei împotriva corupţiei, nu prea aveţi cu ce vă lăuda de când aţi devenit ministru. Nu aţi făcut mai nimic în folosul justiţiei, ci aţi făcut suficient de multe şi de grave lucruri în defavoarea justiţiei, motiv pentru care, în finalul evaluării noastre, după ce aţi primit nota 4 (patru), vă rugăm să meditaţi dacă nu cumva a sosit timpul să vă luaţi în primire postul de notar, sau să vă reîntoaceţi în avocatură să apăraţi infractori în mod onest, contra unui onorariu, nu pe bani publici!”, arată PNL şi USR în textul moţiunii simple.

Cătăniciu (ALDE): Politica noului PNL este „Cine nu sare, ia condamnare”

Deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu, a declarat marţi, la dezbaterile din plen pe moţiunea simplă prin care opoziţia cere demisia lui Tudorel Toader, că liberalii nu au schiţat un gest în faţa abuzurilor din justiţie, iar politica partidului este „Cine nu sare, ia condamnare”.

„Politica PNL nu se mai face apelând la dialog şi argumente. Politica noului PNL, cu Ludovic Orban în frunte, se face prin plângeri penale şi prin concurs la sărituri. Cine nu sare, ia condamnare. Constatăm toţi că dl Orban sare în continuare tot mai sus şi tot mai des”, a declarat, marţi, deputatul ALDE Steluţa Cătăniciu, la dezbaterile pe marginea moţiunii simple împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

Ea a adăugat că liberalii sunt „lei” când apără instituţiile de forţă, dar nu reacţionează în faţa abuzurilor.

„Nu aţi schiţat un gest la denunţuri false, probe măsluite, teste poligraf falsificate, martori cu dublă şi triplă identitate, pe toate le-aţi considerat simple greşeli ale acestor procurori (...) Atunci când apăraţi instituţiile de forţă, sunteţi lei peste tot, în Parlament, la comisii, în emisiuni, dar când noi vorbim de protocoale secrete, de abuzuri împotriva cetăţenilor, de drepturi şi libertăţi încălcate, deveniţi simpli căţeluşi care se gudură pe lângă aceste instituţii de forţă”, a declarat Cătăniciu.

Deputat UDMR: În desfiinţarea unor şcoli şi renaţionalizări, protocoalele au avut rol important

Deputatul UDMR Marton Arpad a declarat, marţi, la dezbaterea moţiunii simple împotriva lui Tudorel Toader, că formaţiunea sa este convinsă că protocoalele secrete între SRI şi instituţiile din justiţie au avut „rol important” în hărţuirea unor maghiari, desfiinţarea unor şcoli şi renaţionalizări.

„Suntem convinşi că în deciziile de renaţionalizare, de desfiinţare de şcoli, de hărţuire a unor maghiari, protocoalele tocmai descoperite au avut un rol important. Procurorii pe care îi elogiaţi nu merită să fie apăraţi”, a declarat, marţi, deputatul UDMR Marton Arpad, la dezbaterile din plen pe marginea moţiunii simple împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

În acelaşi timp, Arpad l-a criticat pe ministrul Justiţiei.

„Sunt de acord cu semnatarii că ministrul trebuia să fie prezent cvasi-permanent le dezbateri, nu să vină după adoptare cu ordonanţă de urgenţă să modifice textele adoptate de Parlament. Mai mult, ministrul trebuia să elaboreze şi să trimită materialele necesare astfel încât legile să fie înţelese, iar ministrul în faţa instituţiilor europene să le convingă de justeţea prevederilor propuse”, a spus Marton Arpad.

Deputatul maghiar a adăugat că prevederea legată de pensionarea magistraţilor „trebuia să fie abrogată, şi nu prorogată” prin OUG.

Halici (PSD), la moţiune: Justiţia e o temă falsă pentru ca românii să fie secătuiţi de fanarioţi

Liderul deputaţilor jurişti, Nicuşor Halici (PSD), a declarat marţi, la dezbaterea moţiunii simple împotriva ministrului Justiţiei, că justiţia „este o temă falsă” astfel încât coaliţia de guvernare să nu-şi îndeplinească programul, iar românii să fie „săcătuiţi de toate resursele de fanarioţi”.

„Justiţia, de fapt, e o temă falsă, români. Este o temă falsă pentru ca PSD şi ALDE să nu poată îndeplini măsurile din programul de guvernare, pentru că românii nu trebuie să trăiască mai bine, pentru ca românii trebuie secătuiţi de toate resursele de către fanarioţi. Aşa creem premisele unei teme false. E o temă demagogică. Români, ştiţi de ce e descrisă justiţia ca legată la ochi? Pentru că trebuie să judece cauzele, nu oamenii. Am ajuns să judecăm oamenii, faptele nici nu mai contează”, a declarat, marţi, deputatul PSD Nicuşor Halici, la dezbaterile pe marginea moţiunii simple împotriva ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

Deputatul PSD Alexandru Bălănescu a spus şi el, la dezbateri, că activitatea ministrului Justiţiei este una, iar activitatea de judecată este alta. „Cu alte cuvinte, actul de justitie nu îl face ministrul Justiţiei. Dacă este dreptate în România, dacă este actul de justiţie bun sau rău, nu înseamnă că ministrul de justiţie este bun său rău”, a spus Bălănescu.

Acesta a adăugat că protocoalele secrete reprezintă o „otravă” în justiţie. „Protocoalele reprezintă otrava care s-a pus în actul de justiţie de către magistraţi şi procurori, nu de ministrul de justiţie”, a indicat deputatul social-democrat.

„Eu cred că este bine să avem în vedere că nu mai zornăie catuşele prin restaurante şi pe străzi şi ca oamenii nu mai sunt legaţi fără să se respecte legea privind citaţia”, a menţionat Bălănescu.

Toader, despre revocarea lui Lazăr: CCR arată şase motive pentru atacarea unui act în contencios

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi, la dezbaterea moţiunii prin care opoziţia îi cere demisia, în legătură cu procedura de revocare a Procurorului General, Augustin Lazăr, că CCR a statuat printr-o decizie că există şase motive pentru atacarea unui act în contencios administrativ.

„Am declanşat procedura de revocare a Procurorului General pentru cele 20 de motive pe care le-am prezentat. Sigur, există un mecanism decizional (...) Există o dezbatere publică dacă raportul şi propunerea şi chiar decretul Preşedintelui poate fi atacat actul administrativ în contencios administrativ. Există un paragraf din decizia 358 a CCR care arată cele şase motive care trebuiesc luate în considerare şi respectate pentru a nu fi emis un act de nelegalitate care poate fi verificat în contencios administrativ”, a declarat, marţi, ministrul Justiţei, Tudorel Toader, la dezbaterile pe marginea moţiunii simple prin care opoziţia îi cere demisia.

Toader, despre modificarea codurilor penale: Nu mă întrebaţi pe mine ce nu am făcut la minister

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea moţiunii simple prin care opoziţia îi cere demisia, că nu trebuie întrebat el despre modificările aduse în Parlament codurilor penale.

„Noul Cod Penal şi Cod de Procedură Penală - cu riscul de a repeta şi cu riscul de a deranja, vă reamintesc că de la Ministerul Justiţiei a plecat proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal şi proiectul de lege pentru modificarea Codului de Procedură Penală strict în acord cu Directiva privind confiscarea extinsă, respectiv Directiva privind prezumţia de nevinovăţie. Nu mă întrebaţi pe mine pentru ceea ce nu am făcut la Ministerul Justiţiei”, a declarat, marţi, ministrul Justiţei, Tudorel Toader, la dezbaterile pe marginea moţiunii simple prin care opoziţia îi cere demisia.

Toader: Avem proiect pentru ca agentul guvernamental pentru CEDO să treacă la ministerul Justiţiei

Ministrul Tudorel Toader a anunţat marţi, în plenul în care se dezbate moţiunea la adresa sa, că este în pregătire un proiect de lege pentru ca agentul guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului să treacă de la Ministerul de Externe, la Justiţie.

"Este un proiect de lege la ministerul justiţiei ca agentul guvernamental pentru CEDO să fie preluat de la Externe la ministerul Justiţiei. Întrebarea va fi de ce? Că vrea ministrul justiţiei să aibă mai multă putere? Nu! Pentru că până în 2003 a fost la ministerul Justiţiei, este jurisdictională, nu are rol de reprezentare externă, vom vedea ce va fi", a spus Tudorel Toader.

Agentul guvernamental pentru CEDO este entitatea individualizată prin lege pentru a exercita acest rol de reprezentare a statului român, conferit Ministerului Afacerilor Externe.

Printre atribuţii:

-Întocmeşte actele şi apărările necesare, înfăptuieşte orice alte acte procesuale, ia măsurile necesare pe plan intern şi realizează orice alte acte sau activităţi legate de reprezentarea intereselor statului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi la Comitetul Miniştrilor;

-Sesizează Curtea în numele României cu o cauză interstatală, pe baza deciziei Guvernului;

-Formulează intervenţia voluntară într-o cauză aflată pe rolul Curţii, în care reclamantul este un cetăţean român, iar pârâtul un alt stat decât România, parte la Convenţie;
Formulează propuneri cu privire la desemnarea judecătorului ad-hoc, în cazurile prevăzute de Convenţie;

Toader, despre infirmarea soluţiei de procurorul ierarhic superior: Soluţia este din 1968

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea moţiunii simple prin care opoziţia îi cere demisia, că posibilitatea ca procurorul ierarhic superior să infirme soluţia procurorului inferior pe motive de netemeinicie datează din 1968.

„Faptul că s-a consacrat posibilitatea procurorului ierarhic superior să infirme soluţia procurorului inferior pe motive de netemeinicie, aici e un bun exemplu de a arăta cum Comisia de la Veneţia, uneori şi Comisia Europeană prin MCV, primeşte informaţii de la noi, dar uneori informaţiile sunt incomplete sau incorecte. Nu s-a introdus această modificare acum, Comisia de la Veneţia spunea că sunt îngrijoraţi. Această soluţie este din 1968, a trecut prin modificările din octombrie 1996, a rămas şi în Codul Penal din Legea 301 care nu a mai intrat in vigoare, şi în Legea din 2014. Nu are acoperire în realitate”, a declarat, marţi, ministrul Justiţei, Tudorel Toader, la dezbaterile pe marginea moţiunii simple prin care opoziţia îi cere demisia.

În textul moţiunii se arată că una din recomandările Comisiei de la Veneţia se referă la eliminarea sau delimitarea mai clară a prevederilor care îi permit procurorului ierarhic superios să infirme soluţia procurorului inferior.

Toader, despre neretroactivitatea Ordonanţei: Eu am crezut că toată lumea ştie

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi, în plenul Camerei Deputaţilor unde se dezbate moţiunea la adresa sa, că nu a simţit nevoia de a vorbi despre neretroactivitatea ordonanţei, deoarece toţi ar trebui să ştie că aceasta este lege civilă, deci nu poate fi aplicată pentru trecut.

"Mi s-a reproşat de ce numai după 5 zile am vorbit despre neretroactivitatea ordonanţei. Personal nici nu am considerat necesar să răspund despre neretroactivitate pentru că e o lege civilă. Toată lumea ştie, care ştie, că legea civilă are efecte numai pentru viitor", a răspuns Tudorel Toader.

Ministrul a făcut referire la importanţa ordonanţei pentru a nu intra în vigoare automat pensionările anticipate.

"Aţi făcut referire la Secţia de anchetare a magistraţilor, trebuie să scot în evidenţă că cel puţin în două rânduri, CCR a spus că soluţia legislativă e constituţională. Să vă aduc aminte că decizia CCR arată că nu încalcă independenţa, ci e o formă de garanţeie a indepedenţei. (....) Aţi în trebat ce le-am spus colegilor Comisiei de la Veneţia. Cel puţin în două rânduri, când au fost la ministerul Justiţiei şi au discutat cu alte oficialităţi, au invitat un reprezentant al legiuitorului pentru că altfel eu mă exprimam ca membru al comisieie si ca membru al Guvernului", a mai spus Toader.

Toader: Aţi văzut vreun procuror sau judecător să recunoască că a greşit? Categoric, nu

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat marţi, în plenul Camerei Deputaţilor, la dezbaterea moţiunii simple prin care opoziţia îi cere demisia, că niciun judecător sau procuror nu a recunoscut că a greşit când a trimis în judecată un om nevinovat.

„Pentru multele erori, achitări de oameni nevinovaţi, aţi văzut vreun procuror sau judecător care să spună că <Da, am greşit că l-am trimis în judecată ani de zile>, sau urmărire penală, sau că <L-am condamnat şi a stat nevinovat în puşcărie>? Categoric, nu. Şi categoric nu vă doresc aşa ceva”, a declarat, marţi, ministrul Justiţei, Tudorel Toader, la dezbaterile pe marginea moţiunii simple prin care opoziţia îi cere demisia.

Toader a precizat că a făcut această menţiune ca urmare a faptului că în textul moţiunii simple scrie că politicienii condamnaţi penal „se victimizează” şi nu recunosc deciziile instanţelor.

„Aţi făcut referire la sistemul sovietic. Am văzut că spune în moţiune de nota 4. Autorii moţiunii nu au spus care a fost sistemul de referinţă. Repetând de trei ori sistemul sovietic, dl deputat (care a citit moţiunea - n.r.) este tânăr şi nu îl bănuiesc că are nostalgii după sistemul sovietic, unde nota de notare, grila, era de la 1 la 5. În acelaşi timp, mai e un principiu care spune că cel care te evaluează trebuie să fie cel puţin egal în grad profesional cu tine şi eu ştiu că dl deputat ştie conţinutul, proprietatea afirmaţiilor făcute. Azi înţeleg cât de importantă este protecţia, liberatatea de exprimare a opiniilor politice, care îţi permite să spui orice, oricând”, a adăugat ministrul Justiţei.

Toader: Revenirea la normalitate e să reducem achitările şi să recuperăm prejudiciile

"Trecând peste discursul politic sau din alte interese, mesajul ci prin activităţile pe care le desfăşurăm la Ministerul Justiţiei este acela de revenire la normalitate în înfăptuirea Justiţiei. Revenirea la normalitate, un exemplu, cel mai recent, înseamnă să nu ai un cetăţean indiferent de funcţie, dacă e primar sau nu, care să îţi fie trimis în judecată, să stea în puşcărie şi apoi să fie achitat. Sigur, îi dă CEDO 3000 de euro despăgubiri. Este un act intolerabil în statul de drept şi dacă ar fi un singur exemplu, ar fi bine, dar din păcate vedeţi, că nu aveţi încotro, din ce în ce mai multe exemple. Revenirea la normalitate înseamnă să ne cunoaştem şi să ne respectăm competenţele", a spus Tudorel Toader.

Ministrul Justiţiei a vorbit şi despre recuperarea prejudiciilor, ca măsură prioritară în justiţie.

"Revenrea la normalitate înseamnă norme juridice clare, previzibile, predictibile, pe care să le cunoască să le respecte destinatarii normelor, dar şi cei care le aplică. Revenirea la normalitate e să ne racordăm la standarde europene, să reducem durata de soluţionare a proceselor, să reducem numărul de achitări, mai ales când e vorba că fapta nu există. Revenirea la normalitate e să trecem de la o politică penală represivă, la una preventivă, în care un rol important să aibă recuperarea prejudiciilor. Revenirea la normalitate e să nu mai moară oameni în penitenciare", a mai spus ministrul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, înainte de a merge la Parlament, la dezbaterea moţiunii simple la adresa sa, că este pregătit şi că are argumente.

Întrebat cum vede faptul că moţiune e intitulată „Ministrul Justiţiei, un ministru de nota 4 (patru)”, Toader a răspuns: „Poate au nostalgiile sistemului sovietic, unde grila de notare e de la 1 la 5”.

Plenul Camerei Deputaţilor dezbate, marţi, moţiunea simplă intitulată „Ministrul Justiţiei, un ministru de nota 4 (patru)”, în care PNL şi USR îi solicită demisia lui Tudorel Toader, votul urmând să fie dat în şedinţa de plen de miercuri.

„<<Pentru fiecare dintre noi vine o vreme a evaluării>>, spuneaţi la un moment dat. Astăzi, a sosit timpul să fiţi evaluat dumneavoastră, domnule Ministru al Justiţiei, iar în urma evaluării noastre, efectuate în temeiul dispoziţiilor constituţionale, am concluzionat că sunteţi un ministru de nota 4!”, se arată în textul moţiunii simple.

Documentul spune că Tudorel Toader este vinovat de faptul că ridicarea MCV devine un obiectiv tot mai îndepărtat pentru români.

Întâlnire Toader - Dragnea înaintea de moţiunea simplă împotriva ministrului Justiţiei

Ministrul Justiţiei s-a întâlnit marţi, în Parlament, cu liderul PSD Liviu Dragnea, înainte de dezbaterea moţiunii simple prin care opoziţia cere demisia din funcţie a ministrului Justiţiei.

Tudorel Toader a stat, marţi, aproximativ 10 minute, în biroul lui Liviu Dragnea din Parlament, acolo unde se afla şi liderul PSD, după care a intrat în sala de plen a Camerei Deputaţilor.

Moţiunea simplă intitulată „Ministrul Justiţiei, un ministru de nota 4 (patru)”

Plenul Camerei Deputaţilor dezbate, marţi, moţiunea simplă intitulată „Ministrul Justiţiei, un ministru de nota 4 (patru)”, în care PNL şi USR îi solicită demisia lui Tudorel Toader, votul urmând să fie dat în şedinţa de plen de miercuri.

Documentul spune că Tudorel Toader este vinovat de faptul că ridicarea MCV devine un obiectiv tot mai îndepărtat pentru români. În moţiune se mai arată că ministrul Justiţiei este „un simplu instrument” în mâna celor deranjaţi de justiţia independentă. Pe parcursul a 20 de puncte, PNL şi USR îl acuză pe Toader că a „promovat politizarea justiţiei”. De asemenea, ministrul Justiţiei este acuzat că a încălcat legea prin OUG pe legile justiţiei, că le-a făcut infractorilor „un cadou” şi că a întors România în perioada Năstase-Stănoiu.

„Domnule ministru, în afara unor vizite exotice, făcute pe bani publici, cu bilete de avion cumpărate la clasa economic, a desenării unor proiecte fantasmagorice cum este cartierul justiţei din Bucureşti, a unor apariţii publice în care vă etalaţi dorinţa de avea talent de povestitor, a afirmaţiilor publice prin care aţi afectat independenţa sistemului judiciar, în afară de lovitura pe care încercaţi să o aplicaţi luptei împotriva corupţiei, nu prea aveţi cu ce vă lăuda de când aţi devenit ministru. Nu aţi făcut mai nimic în folosul justiţiei, ci aţi făcut suficient de multe şi de grave lucruri în defavoarea justiţiei, motiv pentru care, în finalul evaluării noastre, după ce aţi primit nota 4 (patru), vă rugăm să meditaţi dacă nu cumva a sosit timpul să vă luaţi în primire postul de notar, sau să vă reîntoaceţi în avocatură să apăraţi infractori în mod onest, contra unui onorariu, nu pe bani publici!”, mai arată PNL şi USR în textul moţiunii simple.