Moţiunea de cenzură, armă ratată cu repetiţie a Opoziţiei: Au fost depuse 36 de moţiuni de cenzură, după 1990

Moţiunea de cenzură prin care partidele Opoziţiei cereau demiterea Guvernului Dăncilă a picat, miercuri, la votul plenului reunit. Era nevoie de 233 de voturi, însă au fost doar 166 pentru.

O înfrângere recunoscută chiar din barca Opoziţiei. Traian Băsescu a arătat spre liderul PNL, pe care l-a acuzat că a amăgit protestatarii.

"Şică Mandolină la “un pas” să devină prim-ministru ! După şapte zile în care de trei ori pe zi ne explica pe toate televiziunile faptul că are negocieri sofisticate cu UDMR, ALDE, fracţiuni din PSD, minorităţi sau cu şmenarul politic Victor Ponta, astăzi am văzut rezultatul. Ne-au lipsit nu mai puţin de 66 voturi ca să treacă moţiunea. Le-am dat pesediştilor ocazia ideală să-şi clameze legitimitatea exact când erau în colţ după eşecul revoluţiei fiscale şi condamnarea lui Dragnea care îi făcea să se sfâşie din interior. Şică, tu pricepi câtă dezamăgire am produs oamenilor care ies zilnic în stradă în toată ţara, electoratului nostru care a crezut că tu chiar poţi negocia ceva cu partidele parlamentare? Şică, decât să te mai dai preşedinte al partidului brătienilor, mai bine îţi cauţi un loc de muncă. Salutare Şică. Ai fost la 66 voturi să devii prim – ministru", a scris preşedintele de onoare al PMP, senatorul Traian Băsescu pe pagina de Facebook.

Liderul PNL se baza pe votul celor de la UDMR şi lăsa de înţeles că sunt mulţi nemulţumiţi şi în partidul lui Liviu Dragnea. "N-aduce anul ce aduce ceasul. Poate le dă Dumnezeu acestor oameni să se gândească că votul de mâine este o alegere între a scăpa România de un regim profund nociv ", declarat, marţi, Orban.

Doar că decizia celor din Uniunea Democrată a Maghiarilor de a nu vota deloc la moţiune i-au dat planurile peste cap lui Ludovic Orban. "După decizia UDMR, normal că situaţia este modificată. Sunt surprins de decizia UDMR. Sunt convins că în spate există cumva nişte negocieri care se vor vedea probabil cât de curând", spunea acesta.

Nici din PSD nu au mai apărut nemulţumiţii.

În aceeaşi zi în care se încerca dărâmarea Guvernului PSD, era făcut public un sondaj care arăta că românii sunt dezinteresaţi de alegeri. Totuşi, din cei 30% care ar merge la urne, dacă duminică ar avea loc alegeri, 41% ar vota tot cu PSD, în timp ce liberalii ar obţine 20%. Sondajul Sociopol arată că ALDE urcă pe locul trei cu 12%.

De altfel, cele 36 de moţiuni de cenzură depuse după anul 1990 în România, au demonstrat că sunt o armă fără muniţie pentru Opoziţie. Iar în cazul celor trei guverne schimbate înainte de vreme prin moţiune, s-a vorbit despre jocurile de putere, nu despre forţa Opoziţie, mai ales că ultima moţiune adoptată a fost o premieră, Cabinetul Grindeanu fiind schimbat chiar de către partidul care îl pusese la Palatul Victoria.

Cele mai multe moţiuni de cenzură au fost depuse în legislatura 2008-2012. Din cele 11 depuse, două au fost adoptate, una nu a mai fost dezbătută, iar alta nu a mai fost votată. La polul opus, se află perioada 1990-1992, când nu a fost depusă nicio moţiune de cenzură.

Prima moţiune de cenzură, depusă în Parlament după alegerile din 1990, a fost cea din martie 1993. Documentul a fost semnat de 122 senatori şi deputaţi FSN, PNŢCD, UDMR, PNL-AT, PNL-CD, PER, PAC, minorităţi şi un parlamentar independent. Moţiunea de cenzură a fost respinsă atunci cu 192 de ”pentru” şi 260 ”împotrivă”.

Prima demitere a unui guvern prin moţiune a fost în 2009. Retragerea PSD de la guvernare, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, a fost urmată de depunerea, în luna octombrie unei noi moţiuni de cenzură, "11 împotriva României", aluzie la cei 11 miniştri PDL care asigurau interimatele la conducerea ministerelor pe care le-a avut PSD. Votul parlamentarilor PSD, PNL şi UDMR a făcut ca moţiunea să fie adoptată de Parlament, premieră în politica românească de după 1989.

Demis în data de 13 octombrie 2009, Guvernul Boc I a continuat să funcţioneze interimar până după alegerile prezidenţiale, variantele cu Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă premieri fiind respinse de Parlament. Realegerea lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte, în 6 decembrie 2009, a dus la cooptarea UDMR şi a minorităţilor naţionale alături de PDL şi formarea aşa-zisului "Guvern Boc II".

A doua moţiune de cenzură adoptată l-a vizat pe Mihai Răzvan Ungureanu. Depusă de PNL şi PSD şi intitulată „Opriţi Guvernul şantajabil! Aşa nu, niciodată!”, moţiunea a primit 235 voturi „pentru” şi nouă voturi „împotrivă”. Mihai Răzvan Ungureanu a fost premierul cu cel mai scurt mandat, de doar 78 de zile.

Ultima moţiune de cenzură adoptată a dus la demiterea Cabinetului condus de Sorin Grindeanu. Moţiunea de cenzură, iniţiată de deputaţi şi senatori aparţinând chiar PSD şi ALDE, a primit 241 de voturi favorabile şi 10 ”împotrivă.

Redăm mai jos numărul moţiunilor de cenzură pe fiecare legislatură:

1990-1992 - zero moţiuni de cenzură depuse, niciuna adoptată;

1992-1996 - cinci moţiuni de cenzură depuse, niciuna adoptată;

1996-2000 - patru moţiuni de cenzură depuse, niciuna adoptată;

2000-2004 - două moţiuni de cenzură depuse, niciuna adoptată;

2004-2008 - şase moţiuni de cenzură depuse, niciuna adoptată, dintre una nu a mai fost dezbătută;

2008-2012 - 11 moţiuni de cenzură depuse, două adoptate, una nu a mai fost dezbătută, iar alta nu a mai fost votată,

2012-2016 - patru moţiuni de cenzură depuse, niciuna adoptată.

după 2016 - patru moţiuni de cenzură depuse, una adoptată.