Moţiunea de cenzură, citită în Parlament

La şedinţă participă o parte dintre membrii Cabinetului: ministrul Muncii, Ioan Botiş, ministrul de Interne, Traian Igaş, ministrul de Finanţe, Gheorghe Ialomiţianu şi ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. Premierul Boc nu este prezent.

Preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci, asistă la şedinţa Parlamentului de la un balcon al sălii de plen.

La lucrări participă, potrivit anunţului făcut de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, 281 de senatori şi deputaţi.

Moţiunea de cenzură va fi dezbătută şi votată în 16 martie, la ora 15.00.

Opoziţia a depus, marţi, moţiunea de cenzură intitulată "Codul Boc - salarii mici, şomaj mare, firme falimentate", semnată de 210 parlamentari USL.

În textul depus de opoziţie se arată că această moţiune de cenzură se doreşte a fi o formă de sancţionare care vizează atât modificările aduse legii Codului Muncii pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea, cât şi la adresa acestei proceduri şi a reprezentanţilor actualei puteri, "care abuzează în continuare de angajarea răspunderii pentru a-şi impune punctul de vedere, pentru a impune legi nedemocratice şi contrare intereselor cetăţenilor români".

"Oare ce mesaj transmite puterea politică din România, în frunte cu preşedintele Băsescu, cetăţenilor români, ţărilor Uniunii Europene, cancelariilor de peste Ocean, celor de la FMI de la care încă cere bani pentru clientela politică, când proclamă că Boc trebuie schimbat, pentru ca, a doua zi, aceeaşi putere executivă să pretindă, prin gura şi semnătura omului hulit, că poate promova prin angajarea răspunderii un proiect bun pentru ţară şi pentru români. Doar un mesaj neserios, doar semnale de neîncredere şi de gâlceavă politică", mai susţin ei.

Parlamentarii USL mai spun că angajarea răspunderii Guvernului pe Codul Muncii nu este specifică unui regim democratic, pentru că "procedura este forţată, ocoleşte dezbaterea parlamentară şi argumentele societăţii civile, nu serveşte nici interesele celor cărora se adresează, pentru că textul propus nu este în măsură a flexibiliza raporturile de muncă, mai ales într-o perioadă de criză".

Iniţiatorii moţiunii susţin, de asemenea, că angajarea răspunderii este doar parte a jocului de putere din sânul PDL, menit să-l păstreze pe Boc şi în funcţia de preşedinte PDL.

În moţiune se mai arată că "angajarea răspunderii pe Codul Muncii afectează grav interesele salariaţilor şi angajatorilor", invocând în acest sens creşterea instabilităţii salariaţilor români pe piaţa muncii, restrângerea dreptului constituţional cu privire la negocierea colectivă, prelungirea timpului de muncă zilnic şi săptămânal, faptul că prin actul normativ se prevede reducerea primei tranşe a concediului de odihnă de la 15 la 10 zile.

Iniţiatorii moţiunii mai spun că aceasta exprimă nu doar poziţia opoziţiei parlamentare, ci are şi "girul tuturor marilor sindicate şi confederaţii sindicale din România şi a majorităţii confederaţiilor patronale".

"Stimaţi colegi din PDL, ştim cu toţii că vă doriţi să scăpaţi de Emil Boc de la conducerea acestei ţări. Ştim că aţi conştientizat, chiar dacă mai târziu, faptul că oricâte privilegii, funcţii sau demnităţi v-ar oferi, prezenta lui în fruntea Guvernului nu poate şterge ruşinea aruncată asupra partidului dumneavoastră de către proasta şi neperformanta sa guvernare. Aveţi acum ocazia să îl înlăturaţi pe Emil Boc din fruntea Executivului, nu prin jocuri de culise şi maşinaţiuni de partid, ci cu onoare şi demnitate, în numele a milioane de cetăţeni pe care politica sa i-a nedreptăţit. Votaţi aşadar, domnilor şi doamnelor parlamentari, indiferent de partidul din care faceţi parte, pentru susţinerea acestei moţiuni de cenzură!", se arată în încheierea textului moţiunii.

Premierul Emil Boc a venit, marţi, în faţa Parlamentului, pentru a angaja răspunderea Guvernului asupra proiectului noului Cod al muncii.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

Dacă Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.

În cazul în care preşedintele României cere reexaminarea legii astfel adoptate, dezbaterea acesteia se va face în şedinţa comună a celor două Camere.