Moţiunea de cenzură PNL-UDMR, dezbătută în Parlament

Moţiunea de cenzură "Marea păcăleală - PDL-PSD", prin intermediul căreia parlamentarii PNL şi URMD propun demiterea Guvernului "ca primă măsură eficientă de luptă împotriva crizei economice", este recitită plenului şi Executivului de către deputatul PNL Daniel Chiţoiu.

La şedinţa plenului reunit sunt prezenţi, din totalul de 471 de parlamentari, 352 de senatori şi deputaţi, 119 fiind absenţi. La această şedinţă participă premierul Emil Boc, care a sosit la ora 9,30, la care a fost programată şedinţa de plen, ministrul de Finanţe Gheorghe Pogea, dar şi ceilalţi miniştrii Ion Bazac, Gabriel Sandu, Elena Udrea, Monica Iacob Ridzi, Mihai Stănişoară etc.

Parlamentarii s-au reunit, luni, în plen comnun, pentru citirea moţiunii de cenzură "Marea păcăleală PDL-PSD". Textul a fost prezentat de senatorul PNL Varujan Vosganian.

Liderii PNL şi UDMR au depus, lunea trecută, la biroul preşedintelui Senatului, moţiunea de cenzură "Marea păcăleală – PDL-PSD", semnată de 124 de parlamentari ai opoziţiei.

"Moţiunea de cezură cuprinde o primă parte, care sancţionează modul în care, prin demagogie, Guvernul a fost recidivist în a nu-şi îndeplini promisiunile, apoi o componentă legată de falimentul politicii bugetar-fiscale, cu cifre care arată subfinanţare şi compromiterea reformei în numeroase domenii. Alocăm apoi un spaţiu amplu OUG 37/2009, care vizează structurile administraţiei locale şi compromite dreptul la cariera fuincţionarilor publici. A patra componentă e legată de o concluzie care spune că, în loc să lupte împotriva crizei, Guvernul nu face decât să fie un factor de agravare a acesteia, astfel încât, lesne de înţeles, prima măsură anticriză pe care o propunem este demiterea Guvernului PDL-PSD", declara la acel moment senatorul PNL Varujan Vosganian, fost ministru de Finanţe.

În textul moţiunii de cenzură, parlamentarii PNL şi UDMR propun demiterea Guvernului PDL-PSD, ca primă măsură în lupta eficientă anticriză, după 17 pagini de critici, reproşuri şi acuze legate de politica fiscal-bugetară şi măsurile luate de Executiv, pentru repolitizarea şefilor de deconcentrate şi promisiunile neonorate.

"Se tot dă vina pe criza economică. Să încetăm cu această justificare. Cea mai mare parte din observaţiile cuprinse în prezenta moţiune de cenzură nu au drept cauză criza economică, ci modul în care o guvernare defectuoasă naşte noi surse de criză. România are nevoie de un guvern care să depăşească efectele crizei, nu de un guvern care să-şi justifice eşecurile prin criză. România este în criză economică, dar actualul Guvern PSD-PDL este un factor de agravare a crizei. Motiv pentru care, ca o primă măsură eficientă de luptă împotriva crizei economice, propunem demiterea actualului Guvern", se arată în finalul textului moţiunii de cenzură a PNL-UDMR.

Semnatarii au menţionat în debutul moţiunii de cenzură că "Ordonanţa de Urgenţă nr. 34⁄2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale marchează eşecul politicii bugetar-fiscale a Guvernului PDL- PSD".

În plus, semnatarii au criticat faptul că Guvernul Emil Boc i-a acuzat pe liberali că au cheltuit fondurile din privatizare, fără să explice naţiunii române că aceste sume sunt, în continuare, la dispoziţia Guvernului şi că evoluţia ratei dobânzii a făcut ca, de fapt, deciziile Guvernului liberal "să economisească banii ţării şi nu să-i risipească".

În ceea ce priveşte OUG 37 prin care se politizează numirea şefilor de deconcentrate, semnatarii menţionează că aplicarea acestui act normativ "anulează întregul proces de reformă pe care l-a făcut România, începând cu 1999, în privinţa modernizării administraţiei, a constituirii corpului funcţionarilor publici, a depolitizării corpului funcţionarilor şi a administraţiei publice".

"Această ordonanţă reprezintă un atentat grav împotriva democraţiei în România şi riscă să scoată statul român din cadrul european în ceea ce priveşte reforma în domeniul administraţiei publice. De fapt, prin acest act normativ, nu se prevede altceva decât politizarea tuturor serviciilor deconcentrate", mai spun parlamentarii din Opoziţie.

Pe de altă parte, liberalii, împreună cu parlamentarii UDMR, au calificat programul de guvernare al PDL-PSD drept "cel dintâi gest de dispreţ la adresa alegătorilor", criticând acest text care nu conţinea "cea mai mare parte a promisiunilor anunţate cu surle şi trâmbiţe în campania electorală", printre care creşterea salariilor cu 50% la profesori, majorarea cu 50% a pensiilor pentru grupele I şi II de muncă; menţinerea punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie; dublarea pensiilor agricultorilor; reducerea TVA la 5% pentru alimentele de bază, alocarea a 6% din PIB pentru educaţie şi sănătate, construcţia a aproximativ 1.000 km de autostrăzi sau acordarea unui ajutor de 25.000 euro tinerilor fermieri.

Aceştia au ţinut să critice şi modul în care a fost conceput bugetul de stat, dar şi faptul că "Guvernul invocă, pentru toate problemele, criza economică".

"Toate avertismentele pe care le-am adresat Guvernului potrivit cărora abaterea de la realitate e de cel puţin opt miliarde de euro au rămas fără rezultat. Iată că, după doar câteva săptămâni, de această dată în urma expertizei FMI, Guvernul a trebuit să se supună acestei evidenţe. Din erorile sale de previziune, Guvernul "recunoaşte" o diferenţă de peste şase miliarde de euro. Rectificarea bugetară agravează situarea Guvernului în afara realităţii economice. Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie de 4,6% din PIB adică 24,3 miliarde de lei", mai spun foştii guvernanţi.

Aceştia au criticat şi faptul că "Ministerul Finanţelor Publice a ţinut sub straşnic secret rezultatele primului trimestru", pentru a nu se constata cât este de aberantă previziunea fiscal-bugetară, acuzându-i pe guvernanţi că vor abandona investiţiile.

Mai mult, au subliniat că actualii guvernanţi ar trebui să-şi corecteze erorile evidente, în loc să fie aşa "buni" specialişti în guvernare liberală.

În acest context, parlamentarii PNL şi UDMR au criticat ideile aruncate pe piaţă în vederea soluţionării crizei financiare cum ar fi "impozitul forfetar", care "împovărează contribuabilii, marcând, practic, sfârşitul cotei unice de impozitare, de 16%" şi este "un obstacol în calea mediului de afaceri, deoarece acest impozit nu este corelat cu capacitatea de plată a firmelor".