Motivarea Curţii Constituţionale: Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda preşedintele

"Chiar dacă s-ar considera că numai Curtea Constituţională, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, prevăzut de normele constituţionale ale art. 142 alin.(1), poate califica faptele imputate Preşedintelui României ca fiind sau nu fapte grave de încălcare a Constituţiei, Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda sau nu din funcţie pe Preşedintele României, indiferent de avizul, pozitiv sau negativ, al Curţii Constituţionale, aviz care are un caracter strict consultativ, aşa cum stabileşte art. 146 lit.h) din Constituţie", se arată în motivarea CC, publicată miercuri în Monitorul Oficial.

În acelaşi document se arată că, în cadrul procedurii de suspendare a preşedintelui, reglementată de art. 95 din Constituţie, rolul Curţii Constituţionale încetează odată cu emiterea avizului consultativ.

CC mai subliniază că, potrivit Legii fundamentale, pentru a fi suspendat, preşedintele trebuie să săvârşească fapte grave de încălcare a Constituţiei. În acelaşi timp, se arată în motivare, Constituţia lasă la latitudinea Parlamentului suspendarea sau nu a acestuia, chiar şi în situaţia în care a săvârşit astfel de fapte.

"Prin urmare, doar Parlamentul poate hotărî suspendarea Preşedintelui, având dată această putere, iar odată declanşată procedura parlamentară de suspendare din funcţie a Preşedintelui Românie, potrivit Constituţiei, aceasta nu poate fi oprită. Este adevărat, însă, că Legea fundamentală nu defineşte noţiunea de fapte grave. De aceea, cu ocazia Avizului consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007
privind propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, (...) Curtea a statuat că «pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor Constituţiei actele de decizie sau
sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Preşedintele României ar împiedica funcţionarea autorităţilor publice, ar suprima sau ar restrânge drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ar tulbura ordinea constituţională ori ar urmări schimbarea ordinii constituţionale sau alte fapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare»", se mai arată în motivarea Curţii.

CC precizează, tot în motivare, că la şedinţa de judecată a participat preşedintele României, care sesizase CC solicitând ca aceasta să constate "existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a acţiunii Parlamentului de a dispune suspendarea Preşedintelui României, cu încălcarea prevederilor art. 95 alin.(1) din Constituţie".

"Având cuvântul, domnul Traian Băsescu arată că prezenţa sa în faţa Curţii Constituţionale este necesară, nu pentru a influenţa judecătorii constituţionali, ci pentru a da explicaţii pe care nu le-a dat cu ocazia emiterii avizului consultativ. Astfel, susţine că suntem în faţa unei lovituri de stat acoperite sub o aparentă democraţie, din cauza înlocuirii preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi a suspendării Preşedintelui României, din cauza eliminării posibilităţii legale de a se contesta aceste măsuri prin revocarea Avocatului Poporului, precum şi din cauza preluării Monitorului Oficial
de către Guvern. De aceea, consideră că nu suntem un stat de drept, ceea ce a fost remarcat şi în cancelariile Europei", se menţionează în motivare.

Cu acelaşi prilej, Băsescu a mai arătat că, pentru a fi suspendat preşedintele, "trebuie să existe abateri grave, or, declaraţiile sale nu pot fi considerate ca fiind fapte grave, deoarece cel mai legitim dintre politicieni trebuie să aibă curajul să vorbească cetăţenilor despre problemele economice şi sociale cu care aceştia urmează să se confrunte".

Totodată, Traian Băsescu a apreciat, în faţa magistraţilor CC, că prin avizul său consultativ, Curtea nu a constatat fapte grave de încălcare a Constituţiei, dar e discutabilă afirmaţia acesteia potrivit căreia preşedintele ar fi influenţat deciziile Guvernului, diminuând rolul acestuia şi al primului-ministru.

În motivare se precizează şi că Băsescu a afirmat în final că, din cauza celor întâmplate în ultima perioadă, "România s-a întors înapoi cu cel puţin 5 ani".

CC a constatat la 9 iulie, cu majoritate de voturi, că solicitarea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi preşedinte, pe de altă parte, formulată de Traian Băsescu, este inadmisibilă.