Motivul desfiinţării Institutului Revoluţiei, condus de Ion Iliescu

„Având în vedere că activitatea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, de la înfiinarea sa până în prezent s-au dovedit irelevantă în raport cu sumele cheltuite de la bugetul de stat prin intermediul transferurilor realizate din bugetul Senatului României; În condiţiile în care, încă de la constituirea sa, prin Legea nr. 556 din 7 decembrie 2004, instituţia a reprezentat o platformă politică iar în pofida enunţării veniturilor proprii ca sursă de finanţe, încă de la început activitatea instituţiei a fost finanţat de la bugetul de stat aproape în totalitate”, arată ordonanţa de urgenţă adoptată, luni de Executiv.

Documentul mai arată că Institutul a asigurat poziţii publice finanţate din fonduri publice pentru interese personale.

„Ţinând cont că, prin activitatea sa, Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 s-a dovedit a fi un for ermetic al cărui scop real vizează asigurarea unor poziţii publice finanţate din fonduri publice pentru interese personale, iar Institutul Revoluţiei Românie din Decembrie 1989 nu a prezentat o conduită adecvată statutului de instituţie publică pe care îl deţine în relaţia cu cetăţenii. În care raport cu obiectul de activitate enunţat în cuprinsul legii de funcţionare a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 se poate constata, în mod obiectiv, faptul că acesta nu a reprezentat în mod real un deziderat al instituţiei. În fapt, evenimentele organizate de Institut au vizat propagarea în spaţiul public a unor interpretări asupra Revoluţiei Române din 1989 menite să se contrapună cercetărilor aflate în curs, desfăşurate de organele de anchetă în «Dosarul Revoluţiei»”, potrivit sursei citate.

De asemenea, existenţa IRRD a generat „tensiuni sociale” ori de câte ori subiectul Revoluţiei din '89 revenea în actualitate, mai motivează Guvernul.

„Astfel, întreaga activitate a Institutului a fost marcată de controverse determinate de dorinţa conducătorilor instituţiei de a acredita o anumită viziune asupra evenimentelor din Decembrie 1989, contestată sistematic de organizaţii ale revoluţionarilor. Or, contrar raţiunii de funcţionare a unei instituţii publice, Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989 generează tensiuni sociale ori de câte ori subiectul Revoluţiei Române din 1989 revine în actualitate”, explică sursa menţionată.

Executivul mai arată că IRRD a beneficiat de un regim juridic atipic. Chiar dacă specificul Institului e al unei fundaţii mai degrabă, a primit statutul de instituţie publică de specialitate autonomă.

„În raport cu modul de organizare şi funcţionare a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989 constatăm faptul că acesta beneficiază de un regim juridic atipic în structura instituţională a statului român, în condiţiile în care specificul acestuia este mai degrabă al unei fundaţii decât al unei instituţii publice. În acest sens evidenţiem atribuirea, prin Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr. 33 din 23 mai 2019, a statutului de «instituţie publică de specialitate autonomă», fără a fi definită sau indicată raţiunea unei astfel de reglementări extraordinare”, mai arată documentul.

Executivul mai observă că nu există reglementări în funcţionarea Institutului Revoluţiei Române cu privire la mandatul conducerii instituţiei sau felul în care sunt luate deciziile.

„Totodată, constatăm că din legea de organizare şi funcţionare a Institutului lipsesc reglementări referitoare la mandatul conducerii instituţiei şi posibilitatea/imposibilitatea reînnoirii acestuia, condiţii de integritate în exercitatea mandatului, revocarea membrilor forurilor de conducere, condiţiile în care se iau decizii prin vot sau prezentarea rapoartelor de activitate Senatului României, din bugetul căruia este asigurată finanţarea Institului. Având în vedere faptul că toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror reglementeare nu poate fi amânată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă”, conchide sursa amintită.

Executivul a adoptat, luni, o ordonanţă de urgenţă privind desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române, condus de fostul preşedinte Ion Iliescu, solicitarea fiind făcută de secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase.

Institutul Revoluţiei Române s-a aflat în centrul unui scandal după ce a decis organizarea unui concert în 22 decembrie, gest calificat de mai multe organizaţii civice drept o jignire adusă memoriei eroilor martiri ai Revoluţiei din 1989 şi urmaşilor acestora.

Ulterior, Grupul pentru Dialog Social a cerut desfiinţarea imediată a Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989.

Institutul are ca obiect de activitate analiza ştiinţifică a premiselor, desfăşurării şi efectelor – în plan politic, economic şi social – ale Revoluţiei române din decembrie 1989, în scopul realizării unei imagini documentate, obiective şi cuprinzătoare asupra acestui eveniment cardinal din istoria contemporană a ţării noastre.

Conducerea Institutului Revoluţiei Române este asigurată de un „Colegiu Naţional”, alcătuit din personalităţi reprezentative ale revoluţiei române, printre care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Petre Roman.