Németh Zsolt: Ungaria nu decide ce candidat maghiar este mai potrivit pentru Preşedinţia României

Németh Zsolt a declarat, miercuri, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu preşedintele PPMT, Toro T. Tibor, şi europarlamentarul Tokes Laszlo, că o rată ridicată de participare la vot ar însemna o creştere a forţei maghiarilor din Ardeal în viaţa politică din România, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Ungaria nu decide în locul comunităţii maghiare din Ardeal care dintre cei doi candidaţi maghiari la Preşedinţia României este mai potrivit. Nu mă refer aici la exprimarea publică, de către un politician maghiar sau altul, a unor simpatii sau antipatii faţă de un candidat sau altul. Acelea sunt relaţii interumane, nu reprezintă poziţia oficială a unui stat. Creşterea numărului de participanţi la vot la alegerile prezidenţiale din rândul maghiarilor este o miză importantă. Trebuie dusă o luptă împotriva apatiei oamenilor, iar apatia e o problemă nu doar în România. O rată ridicată de participare la vot ar însemna o creştere a forţei maghiarilor din Ardeal în viaţa politică din România", a spus Nemeth.

Potrivit acestuia, Ungaria nu va sugera maghiarilor din România votarea unui candidat anume nici în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

"Evităm să facem vreo recomandare pentru că, indiferent cine va ieşi câştigător, dialogul Ungariei cu România va continua. România ne va rămâne vecină, fie că va fi un rezultat de stânga, fie că va fi unul de dreapta. Vom respecta alegerea poporului român", a spus parlamentarul de la Budapesta.

În ceea ce priveşte tema autonomiei Ţinutului Secuiesc, Németh Zsolt a subliniat că, pentru Ungaria, sistemul de referinţă îl reprezintă dorinţa comunităţii maghiare din Ardeal.

Tot miercuri, Nemeth Zsolt a depus o coroană de flori în Cimitirul Central din Cluj-Napoca, la cavoul fostului ministru de Externe al Ungariei Banffy Miklos, renovat cu sprijinul financiar al autorităţilor de la Budapesta.

"După ce a fost ministru de Externe al Ungariei, Banffy Miklos s-a întors în Transilvania şi a devenit cetăţean român, a vrut să fie acasă. În persoana lui se îmbină slujirea ţării mamă, dar şi dorinţa de a rămâne pe pământul natal. Ar trebui să urmăm exemplul unui om care a ştiut cum să lupte şi să urmăm învăţămintele sale, potrivit cărora chiar dacă soarta noastră este hotărâtă de marile puteri, cel mai important lucru este să avem relaţii bune cu statele vecine, pentru că, în primul rând, suntem legaţi de ele. Aceste cuvinte ale lui Banffy sunt valabile şi în prezent", a spus Nemeth.

Preşedintele Asociaţiei Hazsongard, Gergely Erzsebet, a declarat, la rândul său, că lucrările de renovare la cripta lui Banffy Miklos au început în 2006 şi au costat peste 15.000 de euro, finanţarea fiind asigurată din donaţii de la diverse instituţii din Ungaria, dar şi de la Ministerul de Externe de la Budapesta.

"Cavoul a fost construit în 1870, de către familia principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen, fiind singura construcţie în stil neoroman din Cluj-Napoca. A fost restaurat atât în interior, cât şi în exterior", a explicat Gergely.

Contele Banffy Miklos s-a născut în 1873 la Cluj şi a murit în 1950 la Budapesta, iar urna cu cenuşa acestuia a fost adusă şi depusă în 1976 în cavoul familiei din Cimitirul Central (Hazsongard) din Cluj-Napoca. Banffy a fost politician maghiar, scriitor, grafician şi scenograf, iar între 14 aprilie 1921 şi 19 decembrie 1922 a fost ministru de Externe al Ungariei, în guvernul condus de Bethlen Istvan. A fost ultimul proprietar al Castelului de la Bonţida, judeţul Cluj. În cavou sunt depuse rămăşiţele pământeşti ale foştilor principi Bethlen Gabriel şi Bethlen Ştefan, rude ale acestora şi ale contelui Banffy Miklos.