Năstase explică, pe blog, de ce a renunţat la candidatură

Într-o postare intitulată "Explicaţii pentru prieteni", preşedintele CN al PSD expune argumentele pe care le-a avut în vedere atunci când a hotărât să nu mai participe, în calitate de candidat la preşedinţia partidului, la Congresul din 20 februarie.

Potrivit lui Năstase, data Congresului extraordinar a fost astfel stabilită încât să nu poată avea loc o dezbatere autentică în interiorul partidului privind cauzele înfrângerilor din ultimii cinci ani, respectiv soluţiile pentru recâştigarea statutului de "formaţiune de prim rang" în România. "Între data Consiliului Naţional din 4 februarie şi data Congresului, din 20 februarie, sunt mai puţin de trei săptămâni pentru analize în organizaţiile judeţene", subliniază el.

Organizatorii Congresului sunt deopotrivă şi candidaţi, adică arbitri şi jucători în acelaşi timp, mai spune el. "În mod normal, în organizarea Congresului ar fi trebuit să fie implicaţi în mod real toţi candidaţii, deciziile trebuind a fi luate în mod transparent şi consensual. Nu s-a întâmplat aşa", apreciază el.

În opinia lui Năstase, Mircea Geoană "se pare că nu şi-a depus mandatul tocmai pentru a putea dirija organizarea Congresului".

Normele de reprezentare a organizaţiilor judeţene nu sunt reprezentative, adaugă Năstase. "Pentru un proces electoral corect este nevoie ca regulile după care sunt alocaţi delegaţii la Congres să fie transparente, unitare şi relevante. Or, tocmai aici este problema, deoarece s-au luat în mod esenţial drept bază de calcul rezultatele din turul al II-lea al alegerilor prezidenţiale. Turul al II-lea este irelevant pentru contribuţia organizaţiilor PSD, deoarece Mircea Geoană a fost susţinut, în al doilea tur, şi de PNL şi UDMR şi de PRM şi de PNG, astfel încât este incorect să ne folosim de aportul celor patru partide, spunând că este rezultatul nostru. Prin norma de reprezentare propusă de Marean Vanghelie şi acceptată de Liviu Dragnea şi implicit de Mircea Geoană, «echipa» Vanghelie a obţinut dublarea numărului de delegaţi, «confiscând», în acest fel, şi o parte din munca lui Crin Antonescu", comentează el.

Eliminarea din rândul delegaţilor a membrilor PSD consideraţi a fi "incontrolabili" este un alt argument invocat de Năstase în luarea deciziei sale.

Potrivit preşedintelui CN al PSD, în mai multe organizaţii judeţene - de exemplu, Arad, Sibiu, Timiş - au fost eliminaţi din rândul delegaţilor la Congres militanţi PSD ale căror opinii erau divergente în raport de cele ale "echipei" Mircea Geoană, situaţie care a determinat şi apariţia primelor reacţii, sub forma demisiilor, din partid sau din funcţiile deţinute în PSD.

Un alt motiv menţionat de Năstase pentru renunţarea la candidatură îl reprezintă "presiunile asupra delegaţilor", pentru a vota conform unui mandat imperativ primit în mod real nu din partea organizaţiei, ci din partea şefului de organizaţie.

"Aceste presiuni au luat forme diverse, de la impunerea unor declaraţii pe proprie răspundere privind un vot imperativ, până la forme hilare, precum obligarea delegaţilor să jure pe Biblie că vor vota aşa cum le cere preşedintele de organizaţie, în urma negocierilor de culise", susţine el.

De asemenea, Adrian Năstase invocă alegerea unei locaţii care să nu asigure deplina securizare a lucrărilor Congresului. "Decizia de alegere a locului de desfăşurare a congresului, la Romexpo, în ciuda votului exprimat de membrii Consiliului Naţional (325 pentru Palatul Parlamentului, 20 pentru Romexpo şi 10 abţineri) reflectă dispreţul faţă de dispoziţiile Statutului", apreciază el.

Eliminarea şedintei Consiliului Naţional de dinaintea Congresului, obligatorie, conform Statutului, pentru aprobarea documentelor supuse Congresului reprezintă un alt argument menţionat de Năstase.

El invocă, de asemenea, centralizarea puterii în PSD şi desfiinţarea de facto a Consiliului Naţional, prin proiectul de modificări la Statut, elaborat de Liviu Dragnea şi supus dezbaterii din partid, fără ca el să fi fost pregătit în cadrul Comisiei de redactare a documentelor, hotărâtă de CN.

"În mod concret, nu sunt de acord cu sporirea puterilor preşedintelui, fără a exista o contrapondere la competenţele acestuia şi, mai ales, fără a exista o responsabilizare pentru rezultat (demisia automată în cazul eşecului, obligaţie inclusă în Statut). De asemenea, competenţele secretarului general cresc în mod exponenţial", mai scrie preşedintele CN al PSD.

În opinia sa, este "inadmisibil" ca departamentele partidului sa fie luate de la Consiliul Naţional şi transferate la Comitetul Executiv Naţional. "Poate această structură, formată din aproximativ 60 de persoane, în principal preşedinţi de organizaţii, să se ocupe de «guvernul din umbră» al partidului? Nu este, cumva, aceasta o măsură intuitu personae? ", se întreabă el.

"De aceea, înainte de dezbaterea Statutului, le-am spus colegilor că nu voi candida la nicio funcţie, aşa încât nu este nevoie să siluiască textul Statutului", subliniază Năstase.

El menţionează ca argument în luarea deciziei sale şi creşterea posibilităţii de a se lua decizii arbitrare.

"Se doreşte eliminarea oricărei opinii contrare din partid, prin faptul că excluderea din partid se doreşte a fi transferată la nivelul Comitetului Executiv, inclusiv pentru membrii Consiliului Naţional", precizează el.

"Alegerile interne din PSD, aşa cum se prefigurează a se desfăşura, nu ar fi niciodată validate de către Biroul Electoral Central, iar OSCE şi Consiliul Europei ar spune că ele nu se desfăşoară potrivit standardelor internaţionale în domeniu. Ca atare, decizia mea trebuie privită ca un refuz de a legitima o competiţie purtată cu arme inegale, prin folosirea unor metode incorecte pentru o formaţiune care aparţine Partidului Socialiştilor Europeni şi Internaţionalei Socialiste", scrie el.

Adrian Năstase spune că regretă faptul că trebuie să adopte o asemenea măsură, dar menţionează că acesta era singura care putea trage "un semnal de alarmă" în legătură cu unele evoluţii negative din Partidul Social Democrat şi de la "intrarea definitivă pe un drum al cărui final ar fi o prăpastie politică".

"Am vrut să spun că eu nu pot cauţiona politic şi moral astfel de practici printr-o candidatură la preşedinţia partidului. Ar însemna un act de complicitate. Poate că pe unii susţinători i-am dezamăgit prin decizia mea, dar era singura decizie raţională pe care o puteam lua pentru a nu legitima un pseudo-proces de alegeri şi ceea ce mie mi s-a parut o mascaradă. Mi-am petrecut două decenii în acest partid, am trecut prin două sciziuni şi văd riscurile deciziilor luate în partid, astăzi, inclusiv în ceea ce priveşte candidaturile pe liste blocate. Sper ca pre-sentimentele mele să nu se împlinească (...) Viaţa merge însă înainte, iar soluţiile ar putea să apară chiar atunci când ele sunt mai puţin probabile", mai spune el.