NATO la Bucureşti. Începe primul eveniment major al NATO într-un stat de pe flancul estic, după invazia Rusiei din Ucraina

Miniştrii de Externe din statele membre NATO se reunesc la Bucureşti, marţi şi miercuri, pentru a discuta despre conflictul din Ucraina şi despre modalităţile de consolidare a apărării comune.

Întrunirea de la Bucureşti este prima reuniune a NATO de nivel înalt după Summitul de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie 2022. Reuniunea va oferi oportunitatea primei discuţii aplicate pentru analizarea stadiului implementării deciziilor luate la Madrid şi pentru pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius, din anul 2023.

La Bucureşti sunt prezenţi şi secretarul de stat american Antony Blinken cât şi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

Miniştrii de Externe din statele Alianţei Nord-Atlantice vor discuta, la Bucureşti, despre modalităţile de suplimentare a susţinerii pentru Ucraina şi pentru alte state partenere supuse presiunilor Rusiei, inclusiv Republica Moldova, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg înainte de întrunire.

"Aici, la Bucureşti, miniştrii de Externe din statele NATO vor aborda modalităţi de suplimentare a susţinerii pentru Ucraina, precum şi pentru alţi parteneri care se confruntă cu presiuni ruse, Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova. În calitatea de vecin al Ucrainei, aţi demonstrat găzduirea cu generozitate a peste 1,5 milioane de refugiaţi. Aţi facilitat exportarea a milioane de tone de cereale ucrainene, pentru a contribui la atenuarea crizei alimentare mondiale. Şi furnizaţi asistenţă militară semnificativă Ucrainei", a declarat Jens Stoltenberg, conform agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată împreună cu preşedintele României, Klaus Iohannis.

"Nu îi putem permite lui Vladimir Putin (preşedintele Rusiei - n.red.) să câştige. Acest lucru le-ar arăta liderilor autoritarişti din întreaga lume că îşi pot atinge scopurile utilizând forţa militară, iar lumea ar fi transformată într-un loc mai periculos pentru noi toţi. Prin urmare, este în interesul nostru de securitate să susţinem Ucraina", a subliniat Jens Stoltenberg.

Reuniunea miniştrilor afacerilor externe din statele membre NATO este primul eveniment de acest tip organizat în România de la aderarea ţării noastre la Alianţă, în anul 2004, şi a doua reuniune formală aliată după Summitul de la Bucureşti din 2008. De asemenea, este prima reuniune NATO de nivel înalt desfăşurată într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, de la declanşarea agresiunii brutale a Rusiei asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022.

Totodată, este prima reuniune NATO de nivel înalt după Summitul de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie 2022, şi, în acest sens, va marca o etapă esenţială în operaţionalizarea noului Concept Strategic al Alianţei adoptat la Summit. Reuniunea va oferi oportunitatea primei discuţii aplicate pentru analizarea stadiului implementării deciziilor luate la Madrid şi pentru pregătirea viitorului Summit NATO de la Vilnius, din anul 2023.

Alături de şefii diplomaţiilor din cele treizeci de state membre, Secretarul General al NATO şi ceilalţi înalţi oficiali politici şi militari ai Alianţei, la Reuniunea de la Bucureşti vor participa miniştrii afacerilor externe ai Finlandei şi Suediei, în calitate de state invitate să adere la NATO. Totodată, la sesiunile deschise partenerilor din cadrul Reuniunii vor participa miniştrii afacerilor externe din Republica Moldova (pentru prima oară la o astfel de reuniune), Ucraina, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina şi state partenere ale Alianţei.

În ce priveşte programul Reuniunii, aceasta va începe în după-amiaza zilei de luni, pe parcursul căreia se vor desfăşura două sesiuni de lucru, inclusiv o sesiune cu participarea ministrului afacerilor externe al Ucrainei, în calitate de partener al Alianţei. De asemenea, prima zi a Reuniunii va oferi oportunitatea marcării, printr-un eveniment de diplomaţie publică, a 20 de ani de la Summitul de la Praga din 2002, la care România, alături de alte şase state membre, a fost invitată să se alăture Alianţei Nord-Atlantice.

Ministeriala va continua în data de 30 noiembrie 2022, cu alte două sesiuni de lucru în format aliat, la care vor participa cei doi invitaţi – miniştrii afacerilor externe din Finlanda şi Suedia, iar la ultima sesiune şi partenerii Alianţei - Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina.

Discuţiile miniştrilor de externe din statele membre NATO, alături de omologii din statele partenere şi invitate, vor avea în vedere măsurile de întărire a apărării şi descurajării pe Flancul Estic al NATO în contextul războiului ilegal de agresiune dus de Federaţia Rusă în Ucraina, sporirea sprijinului aliat pentru Ucraina, combaterea ameninţărilor din registrul hibrid, discutarea modalităţilor pentru gestionarea provocărilor pe termen lung generate de acţiunile Chinei, consolidarea rezilienţei comunităţii euroatlantice, inclusiv în domeniul energetic. De asemenea, va fi abordată continuarea susţinerii pentru creşterea rezilienţei Republicii Moldova, Georgiei şi Bosniei şi Herţegovinei. Totodată, reuniunea va oferi oportunitatea evaluării strategice a provocărilor globale la adresa securităţii Alianţei, ce decurg inclusiv din dependenţa faţă de state care nu împărtăşesc aceleaşi valori cu cele aliate.

„Ţara noastră joacă un rol deosebit de activ la nivel regional, european şi euroatlantic, mai ales în contextul războiului ilegal purtat de Rusia împotriva Ucrainei, ce reclamă măsuri concrete pentru creşterea rezilienţei statelor din vecinătatea Alianţei, în liniile deciziilor Summitului NATO de la Madrid, dar şi pentru reducerea tuturor dependenţelor. Rolul nostru este cât se poate de pragmatic şi concret – de la sprijinul necondiţionat acordat celor peste 2.9 milioane de refugiaţi din Ucraina care ne-au trecut graniţele, până la implicarea extensivă în gestionarea efectelor acestei crize, inclusiv problema tranzitului de cereale şi produse agricole ucrainene către destinaţii terţe – peste 8.4 milioane de tone până în prezent. Ministeriala de la Bucureşti este o oportunitate în plus pentru promovarea priorităţilor României la nivelul NATO şi a importanţei strategice a Mării Negre, aşa cum am făcut-o şi până acum, dar şi pentru implementarea cât mai rapidă a tuturor deciziilor privind consolidarea Flancului Estic al NATO, inclusiv în România,” a adăugat şeful diplomaţiei române.