Nervi întinşi la maximum în PDL. Senator: "Nimeni nu-l mai vrea pe Boc"

Picătura care a umplut paharul a fost demisia senatorului Mircea Banias din PDL, care face ca majoritatea puterii în plenul Camerei Superioare să atârne de doar un vot. Situaţia este cu atât mai critică cu cât în urma retragerii opoziţei de la lucrările parlamentului, activitatea în unele comisii în care USL avea majoritatea este practic paralizată, scrie gandul.info.

În acest context, tensiunile de cu o seară înainte au reizbucnit cu o mai mare intensitate printre senatorii PDL, care s-a reunit în două şedinţe succesive la finalul cărora au decis că situaţia din partid trebuie tranşată cât mai curând. Astfel, susţin surse participante la discuţii, senatorii democrat-liberali vor să-l cheme marţea viitoare pe Emil Boc, alături de conducerea partidului, şi să-l forţeze să ia o decizie în privinţa mandatului de premier în faţa parlamentarilor PDL. "Nimeni nu-l mai vrea pe Boc. Nu poţi să spui că tu ai soluţia şi să o ţii aşa la infinit", a comentat un senator democrat-liberal, adăugând că "indecizia premierului nu face decât să dea senzaţia că PDL este o corabie care şi-a pierdut cârma".

Mişcarea de forţă pe care parlamentarii democrat-liberali vor să o facă vine în contextul în care, susţin surse din PDL, o demisie a premierului este luată în calcul după plecarea plecarea Delegaţiei Fondului Monetar Internaţional, dar nu înainte de a se găsi o majoritate mai largă - în care să se regăsească şi nemulţumiţi din PNL şi PSD, cărora să li se garanteze colegii la alegeri - care să asigure o învestire fără probleme a unui nou cabinet, cel mai probabil condus de un independent.

Tragerea de timp până la luarea unei decizii ar fi justificată în plus şi de repoziţionarea Coaliţiei după decizia Curţii Constituţionale privind comasarea alegerilor. Potrivit unor surse din PDL, magistraţii ar fi obiectat că nu se pot intrezice candidaturile la mai multe posturi - primar, consiliu judeţean sau parlament, dar şi faptul că în actul normativ nu prevede clar cât este maximum până la care se poate prelungi mandatul aleşilor locali. În condiţiile în care, susţin aceleaşi surse, comasarea nu ar fi interzisă, rămâne de stabilit modul în care alegerile se vor desfăşura.

Dacă UDMR susţine desfăşurarea localelor şi parlamentarelor simultan, PDL ia în calcul şi ca cele două scrutine să se desfăşoare separat, în iunie şi în noiembrie. Mai ales că, odată respinsă legea de Curtea Constituţională, ea trebuie să treacă din nou prin parlament, unde în actualele condiţii este aproape imposibil ca timp să parcurgă toţi paşii procedurali fără să depăşească termenele electorale. Potrivit legii în vigoare, data alegerilor locale se stabileşte de guvern cu cel puţin 50 de zile înainte de data votării. Astfel, acesta ar trebui decisă cel mai târziu în luna martie, iar o nouă lege ar trebui să fie gata până atunci, ceea ce este practic imposibil. Şi asta pentru că, în condiţiile în care puterea nu are majoritate în comisia juridică a Senatului, prima cameră sesizată în această situaţie, actul normativ nu poate ajunge la Camera Deputaţilor mai devreme de jumătatea lui martie.