Prima pagină » Politic » Nicholas Burns, desemnat de Joe Biden ambasador la Beijing, are o atitudine dură faţă de China

Nicholas Burns, desemnat de Joe Biden ambasador la Beijing, are o atitudine dură faţă de China

Nicholas Burns, diplomatul propus de preşedintele Joseph Biden pentru postul de ambasador al SUA la Beijing, a adoptat miercuri, în cursul audierilor în Senat, o atitudine dură faţă de China, cerând oprirea "genocidului din Xinjiang" şi a acţiunilor de intimidare a Taiwanului.
Nicholas Burns, desemnat de Joe Biden ambasador la Beijing, are o atitudine dură faţă de China
Mihai Draghici
21 oct. 2021, 01:00, Politic

Organizaţiile pentru drepturile omului şi Administraţia SUA au catalogat drept „genocid” acţiunile de reprimare comise de autorităţile chineze în regiunea Xinjiang, însă Beijingul a respins vehement acuzaţiile.

Însă, în cursul audierilor în Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului SUA, Nicholas Burns a cerut, conform agenţiei Reuters, oprirea „genocidului din Xinjiang” şi a abuzurilor din Tibet.

În plus, Nicholas Burns a argumentat că este corect ca Washingtonul să accepte politica denumită „o singură China” în problema Taiwanului, dar a subliniat că Washingtonul trebuie să respingă acţiunile Beijingului de intimidare a Administraţiei proindependente din Taipei. „Administraţia SUA şi Congresul trebuie să ajute Taiwanul să menţină o capabilitate suficientă de autoapărare, după cum stipulează clar Legea relaţiilor cu Taiwanul”, a argumentat Nicholas Burns.

„Chinezii sunt foarte agresivi, au generat multă opoziţie faţă de acţiunile lor. Şi cred că nu trebuie să exagerăm puterea lor sau să subestimăm puterea Statelor Unite”, a precizat Burns.

China a trimis sute de avioane militare, la începutul lunii octombrie, în spaţiul aerian al Taiwanului. Administraţia de la Beijing consideră Taiwanul teritoriu chinez şi a avertizat că ar putea utiliza forţa militară pentru menţinerea suveranităţii. Administraţia de la Taipei susţine că Taiwanul este independent şi avertizează că îşi va apăra democraţia şi libertăţile. Preşedintele Taiwanului, Tsai Ing-Wen, a fixat ca prioritate modernizarea forţelor armate, concentrându-se pe sisteme mobile de armament. Într-un articol publicat recent în revista Foreign Affairs, preşedintele Tsai Ing-Wen a atras atenţia că o eventuală ocupare a Taiwanului de către armata chineză ar genera efecte „catastrofale” asupra păcii în Asia.

Japonia şi Australia au exprimat preocupări privind amplificarea tensiunilor şi au lansat apeluri la dialog între Beijing şi Taipei. Statele Unite au denunţat activităţile militare chineze şi au transmis că menţin angajamentele de apărare a Taiwanului. Statele Unite au relaţii neoficiale cu Administraţia proindependentă din Taiwan şi au aprobat recent vânzarea unor sisteme antiaeriene în valoare de 750 de milioane de dolari, spre furia Beijingului.

Preşedintele Joseph Biden a vorbit recent cu omologul său din China, Xi Jinping, despre criza din Taiwan. „Am vorbit cu Xi Jinping despre Taiwan. Am stabilit că nu trebuie să facem nimic altceva în afară de respectarea Acordului”, a declarat Joseph Biden. Acordul dintre SUA şi China prevede că Washingtonul poate avea doar relaţii informale cu Taiwanul, dar poate asuma şi angajamente în materie de apărare.