Nicolae Ciucă: Aderarea României la OCDE, un obiectiv asumat la nivel naţional

„Aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este un obiectiv asumat la nivel naţional, pe care Guvernul îl tratează cu maximă responsabilitate. Procesul de aderare implică reforme pe care parteneri noştri, dar mai ales societatea noastră le aşteaptă. De la primirea invitaţiei de aderare şi apoi depunerea Foii de parcurs, progresele noastre arată că mergem în direcţia corectă. Aş dori să menţionez, în acest sens, repere precum aderarea la Convenţia Anti-Mită sau recenta înfiinţare a Comisiei Parlamentare pentru sprijinirea aderării la OCDE. Iar astăzi (miercuri - n.r.), iată, ne întâlnim pentru a lansa un proiect de asistenţă al OCDE având mare importanţă pentru România: Instituirea Comitetului Naţional de Productivitate”, afirmp Nicolae Ciucă.

Chiar dacă recomandarea Comisia pentru instituirea unor astfel de structuri se adresează statelor membre din zona euro, adaugă premierul, România a decis să se alăture acestor state „având în vedere avantajele iniţiativei, de la analizele asupra productivităţii şi competitivităţii la schimbul de bune practici care privesc metodologiile de lucru sau consultarea cu părţile interesate”.

„Această structură, care va fi independentă va efectua analize economice şi statistice, iar rezultatele le va comunica în spaţiul public prin intermediul unor rapoarte anuale. Avem nevoie de astfel de analize care să fundamenteze politici publice pentru creştere economică sustenabilă şi convergenţă. Pe de altă parte, rapoartele anuale vor putea fi utilizate de Comisie în procesul anual de monitorizare a politicilor realizat prin Semestrul European şi vor perimite abordarea unor teme rezultate din recomandările Consiliului. Evoluţiile demografice, productivitatea muncii, politica salarială, capacitatea economiilor de a asimila noi tehnologii, calitatea concurenţei din mediul de afaceri dar şi competitivitatea externă reprezintă teme pe care statele membre ale UE le consideră drept factori relevanţi în ceea ce priveşte creşterea economică pe termen mediu”, mai spune Ciucă.

În opinia lui, pentru România analiza investiţiilor ca motor al productivităţii „trebuie efectuată nu doar accentuând pe formarea brută de capital fix sau pe volumul investiţiilor străine directe, ci suprapunând şi dimensiunea regională, fiind cunoscute diferenţele mari între zonele ţării noastre din aceste puncte de vedere”.

„De asemenea, este nevoie de evaluarea productivităţii la nivelul sectoarelor şi firmelor, analizând productivitatea totală a factorilor. Pe de altă parte trebuie spus că pentru consiliile de productivitate noi variabile vor trebuie luate în considerare: impactul pandemiei asupra lanţurilor de aprovizionare şi a lanţurilor valorice; inflaţia ridicată din anii 2022 şi 2023; impactul războiului din Ucraina asupra economiei mondiale; impactul noului mix energetic la nivel european asupra competitivităţii economiilor blocului comunitar dar şi tensionarea relaţiilor dintre China şi Ţările Vestice. România nu porneşte de la zero în acest demers al analizei pe baze regulate a productivităţii şi competitivităţii. Recent a fost încheiat procesul de reevaluare a Strategiei Naţionale pentru Competitivitate, al cărei conţinut se bazează pe o sinteză a documentelor şi a politicilor publice din domeniul economic, cercetare-dezvoltare-inovare alături de extinderea sferei de aplicaţie a Atlasului Economic al României către zona utilizatorilor din afara Ministerului Economiei, acolo unde acest proiect a fost implementat”, încheie Ciucă.