Nicolae Ciucă: „Cei 15 ani de la aderarea României au echivalat cu transformări semnificative în beneficiul cetăţenilor noştri"

„Cei 15 ani de la aderarea României au echivalat cu transformări semnificative în beneficiul cetăţenilor noştri. De asemenea, a fost o perioadă în care am înţeles importanţa şi am susţinut o Uniune Europeană puternică, solidară, coezivă. România şi-a dorit să intre în Uniune şi a fost primită ca urmare a voinţei românilor, care şi-au dorit democraţie, libertate, economie de piaţă, atunci când au ieşit în stradă pentru a răsturna regimul totalitar comunist. Uniunea Europeană se află astăzi într-un moment definitoriu al existenţei sale dacă privim experienţa recentă determinată de pandemia de Covid-19 sau ambiţiile legate de tranziţia ecologică şi digitală. Aş putea spune că este un moment important nu doar pentru relansarea proiectului european după dificultăţile generate de criza sanitară, ci şi un context de turnură către ceea ce va trebui să fie Europa viitorului: conectată, ecologică, inovatoare. Sunt profund convins că acest semestru al Preşedinţiei franceze a Consiliului UE va contribui la consolidarea iniţiativelor noastre comune necesare creşterii rezilienţei Uniunii Europene şi pregătirii acesteia pentru economia viitorului”, se arată în mesajul premierului.

Potrivit prim-ministrului, anul acesta a început cu o serie de evoluţii îngrijorătoare în vecinătatea Uniunii Europene: „suntem martorii unui narativ pe care îl credeam o manifestare a secolelor trecute: sfere de influenţă, negarea dreptului suveran al statelor de a îşi alege alianţele din care doresc să facă parte. Aceste atitudini, declaraţii şi posturi de forţă ne confirmă, o dată în plus, două lucruri. În primul rând, stabilitatea, prosperitatea şi securitatea României sunt garantate prin apartenenţa noastră la UE şi NATO. În al doilea rând, unitatea şi solidaritatea europeană şi transatlantică sunt unica opţiune viabilă pentru a putea gestiona eficient provocările şi a valorifica oportunităţile. Uniunea şi parteneriatele sunt răspunsul!”.

Uniunea Europeană a fost o opţiune fără echivoc a cetăţenilor români, confirmată prin orientarea pro-europeană constantă a opiniei publice, afirmă Ciucă: „înainte de aderarea la UE, această opţiune europeană reflecta dorinţa românilor de a fi parte a spaţiului de valori şi prosperitate al Uniunii. După aderare, europenismul României a fost consolidat de experimentarea directă de către cetăţeni a beneficiilor concrete ale apartenenţei la UE. Expertiza şi finanţarea europene şi-au pus indisolubil amprenta în aproape toate domeniile economice, fie că vorbim despre proiecte de reabilitare şi infrastructură la nivel local sau regional, despre susţinerea dezvoltării şi modernizării agriculturii româneşti sau despre participarea la proiecte de cercetare. Mai mult decât atât, milioane de români lucrează, învaţă ori îşi petrec vacanţele în alte ţări din Uniunea Europeană. Majoritatea exporturilor româneşti sunt operate către state membre UE. Piaţa Unică europeană este deschisă antreprenorilor români, care beneficiază de acces liber şi sprijin acordat prin finanţările europene. Tinerii români participă intens în schimburile universitare finanţate prin programele Erasmus”.

Prim-ministrul susţine că, după aderarea la UE, Produsul Intern Brut al României s-a triplat (2006 - 342,7 miliarde lei, 2021 - 1.190 miliarde lei), iar PIB -ul pe cap de locuitor a devenit de aproape patru ori mai mare (2006 - 16.170 lei, 2021 - 61.368 lei).

„În calitatea sa de membru al Uniunii Europene, România nu este numai beneficiar al prosperităţii economice generate de cadrul european, ci are astăzi şansa de a contribui direct la conturarea politicilor europene şi la construcţia unui viitor al Uniunii. Dezbaterile în desfăşurare din cadrul Conferinţei privind viitorul Europei ne confirmă că cetăţenii români, la fel ca majoritatea cetăţenilor europeni, doresc mai multă Europă şi mai multă convergenţă în dezvoltarea sa. Unitatea în protejarea valorilor europene, în promovarea elementelor fundamentale ale democraţiei şi statului de drept în Uniune şi în vecinătatea acesteia, este esenţială pentru a răspunde aşteptărilor cetăţenilor. De asemenea, obiectivele vizând o Uniune mai puternică pot fi atinse doar prin manifestarea unei veritabile solidarităţi şi unităţi europene. La 15 ani de la aderarea la UE avem o nouă perspectivă determinantă pentru viitorul României. Avem oportunitatea de a recupera în dezvoltarea de infrastructură care să asigure conectarea fizică a României la reţelele de transport europene. Avem şansa unor progrese importante în sfera digitalizării, a educaţiei şi pentru oferirea unor servicii de sănătate de calitate. Avem şi posibilitatea de a avansa către decarbonizarea economiei, prin investiţii în tehnologii cu emisii reduse de CO2. Într-adevăr, prin aceste reforme şi investiţii România poate să garanteze o dezvoltare incluzivă, de care să beneficieze pe termen mediu şi lung toţi românii, indiferent dacă locuiesc în zonele urbane sau rurale, în oricare parte a României. În acelaşi timp, avem datoria să ne asigurăm că aceste schimbări sunt implementate de o manieră echilibrată şi justă, cu luarea în considerare a realităţilor şi provocărilor cu care se confruntă astăzi cetăţenii noştri. Pentru a implementa reforme şi investiţii, România va beneficia, în perioada 2021-2027, de aproape 80 de miliarde de euro prin intermediul celor două mari instrumente agreate la nivelul Uniunii Europene: bugetul multianual pe 7 ani (2021-2027), respectiv Planul European de Redresare/ Next Generation EU (NGEU)”.

Acţiunea României în plan european va continua să fie ghidată de respectul deplin pentru statul de drept, pentru principiile şi valorile înscrise în Tratatele UE, ca piloni de bază ai Uniunii, precum şi pentru dreptul european, în general, declară Ciucă.

„Participarea directă la UE, în calitatea de stat membru, ne-a reconfirmat şi faptul că solidaritatea şi unitatea sunt un parcurs cu dublu sens. Prin exercitarea Preşedinţiei Consiliului UE în 2019, România a confirmat că are maturitatea necesară de a susţine, promova şi ghida Uniunea în atingerea obiectivelor sale strategice. Declaraţia de la Sibiu a reuşit, de asemenea, sa contureze liniile strategice pentru evoluţia Uniunii, confirmând ambiţia pentru a avansa proiectul european. În egală măsură, pregătirea pentru aderarea la Spaţiul Schengen, ca şi obiectivul de integrare în Zona Euro, sunt contribuţii directe la aprofundarea integrării europene. România continuă să rămână angajată în sprijinirea activă a obiectivului de consolidare a Uniunii Europene. Aceasta este şi o aşteptare confirmată în cursul dezbaterilor recente la nivel naţional în contextul Conferinţei privind viitorul Europei, care evidenţiază nevoia de unitate si convergenţă în UE. Este imperativ să răspundem aşteptărilor cetăţenilor prin iniţiative şi soluţii concrete, la nivel european. Acest lucru mă determină să reamintesc aprecierile europene ale lui Robert Schuman, părinte fondator al Europei unite şi ministru de externe al Republicii Franceze: <Lecţiile dure de istorie m-au învăţat [ ...] să mă feresc de improvizaţiile pripite, de proiectele prea ambiţioase; dar m-au învăţat şi că atunci când o judecată obiectivă, matură, bazată pe realitatea faptelor şi a interesului superior al oamenilor, ne conduce la iniţiative noi, chiar revoluţionare, este important – chiar dacă acestea contravin obiceiurilor consacrate, antagonismelor seculare şi vechilor rutine – să rămânem fermi şi să perseverăm>”, se arată în alocuţiunea prim-ministrului.

Conform lui Nicolae Ciucă, forţa Uniunii Europene şi a României, ca stat membru, este determinată şi de capacitatea sa de a-şi proiecta valorile şi de a consolida parteneriatele în vecinătatea sa: „ca stat care valorifică experienţa propriei aderări la Uniune, suntem pregătiţi să acţionăm în continuare pentru a transmite mai departe valorile şi principiile europene în vecinătatea noastră, către partenerii noştri care au făcut o opţiune strategică solidă, pe calea reformelor şi a proceselor de modernizare europeană. În egală măsură, sunt convins că UE şi statele sale membre trebuie să continue să lucreze cu partenerii strategici – state şi organizaţii, cu care avem în comun valori şi cu care împărtăşim obiectivul unei societăţi echitabile şi durabile, fundamentată pe democraţie, drepturile omului, stat de drept şi economie de piaţă. Avem nevoie de aceste parteneriate, inclusiv pentru a capacita Uniunea să proiecteze mai departe modelul său de dezvoltare, care a generat prosperitate şi stabilitate mai mult de 50 de ani şi care continuă să rămână valid. În concluzie, parcurgem momente istorice din toate punctele de vedere: tehnologic, social, securitar. Traversăm provocări fără precedent, fie că vorbim de pandemie sau de impactul transformărilor digitale. Prezentul necesită o atenţie particulară, pentru că ne defineşte viitorul. În acelaşi timp, trebuie să învăţăm din erorile trecutului pentru a creiona un viitor mai bun, iar Uniunea Europeană are forţa intrinsecă de a asigura o perspectivă de creştere şi stabilitate pentru generaţiile viitoare. Pentru aceasta, avem nevoie de aportul tuturor statelor membre UE, de unitate şi solidaritate. Însă, mai cu seamă, este nevoie de păstrarea valorilor democratice ale Uniunii, care sunt fundamentul păcii, securităţii şi prosperităţii noastre comune. Acest lucru nu trebuie uitat. Valorile Uniunii trebuie să reprezinte punctul de gravitaţie al acţiunilor noastre prezente şi viitoare”.