Nicolăescu: PNL vrea lege de prevenţie în sănătate, nu taxă fast food care doar creşte fiscalitatea

Fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu a precizat, într-o conferinţă de presă, că deputaţii liberali susţin adoptarea unei propuneri legislative privind prevenţia în sănătate pentru a rezolva problemele de prevenire a unor boli cronice şi de finanţare a sistemului de sănătate, şi nu suprataxarea unor produse alimentare.

Deputatul PNL a afirmat că actuala conducere a Ministerului doreşte introducerea taxei pe produsele de tip fast-food ca un mijloc de suplimentare rapidă a bugetului.

"Din păcate, această abordare este simplistă faţă de cele două teme importante: finanţarea sistemului de sănătate şi prevenirea unor boli cronice", a adăugat Eugen Nicolăescu.

El a mai spus că este dovedit ştiinţific că există o relaţie directă între consumul de alcool şi fumat şi producerea unor afecţiuni grave, dar nu este o relaţie de cauzalitate directă între consumul unui anumit tip de aliment şi anumite afecţiuni.

"De aceea, a fost relativ simplu să se poată suprataxa alcoolul sau tutunul şi aproape imposibil să se suprataxeze corespunzător produsele alimentare", a adăugat Nicolăescu.

El a arătat că grupul PNL susţine un proiect legislativ al prevenţiei în sănătate, care are în vedere educaţia pentru sănătate, necesitatea unei strategii naţionale pentru dietă şi activitate fizică şi a unor ghiduri nutriţionale actualizate, realizarea de parteneriate cu industria alimentară pentru reducerea concentraţiei de sare, zahăr şi aditivi, realizarea de politici fiscale şi nonfiscale pentru încurajarea consumului de fructe şi legume.

Adrian Streinu Cercel a declarat, săptămâna trecută, că lista produselor alimentare nerecomandate care ar putea fi taxate ar putea include produsele cu o cantitate foarte mare de grăsimi, dulciurile hiperconcentrate şi băuturile carbogazoase, fiind exceptate lactatele, carnea, pizza, shaorma şi apa minerală.

Reprezentanţii patronatelor au anunţat că introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea, în medie, cu peste 20% a preţului la alimente, dar şi la disponibilizarea a peste 36.000 de salariaţi, respectiv 20% din personalul din industria alimentară.

Ministerul Sănătăţii a respins aceste afirmaţii, susţinând că cifrele avansate de reprezentanţii patronatelor din alimentaţie sunt nerealiste şi nu au bază de calcul.