Nicolicea spune că OUG privind alegerile parţiale vine că reglementeze un gol legislativ

Nicolicea a fost întrebat ce anume reglementează ordonanţa de urgenţă adoptată miercuri de Guvern în privinţa alegerilor parlamentare parţiale.

"Este vorba despre articolul 49 alineatul 17. El a fost declarat neconstituţional de către Curte, pentru că se interziceau candidaturile independente. Parlamentul ar fi trebuit să pună în acord legea cu decizia Curţii, nu a făcut-o, şi dacă nu se face în 45 de zile încetează efectele juridice ale acelui text", a susţinut ministrul pentru relaţia cu Parlamentul.

El a susţinut că în acest caz a fost constatată o lipsă de reglementare, astfel încât Legea 35/2008 nu avea prevederi în privinţa alegerilor parţiale, respectiv în câte tururi de scrutin se organizează alegerile şi cine este declarat câştigător.

"Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător. În caz de balotaj, se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii aflaţi în această situaţie", a citat Nicolicea din textul actului normativ.

Ministrul a fost întrebat dacă potrivit Legii electorale, în forma modificată de ordonanţa de urgenţă, îşi vor putea înregistra candidaţi formaţiunile politice care nu au participat la alegerile parlamentare generale sau nu au îndeplinit pragul electoral pentru a intra în Parlament.

Nicolicea a răspuns că în prezent nu a fost reglementată această posibilitate, ea fiind cuprinsă într-o decizie a Curţii Constituţionale care stabileşte inclusiv posibilitatea înscrierii candidaţilor independenţi.

Cu toate acestea, ministrul a evitat să răspundă dacă în noua formă a legii vor putea candida formaţiunile extraparlamentare.

"Nu a afectat cu nimic ordonanţa modalitatea de candidaturi până acum. Modalitatea de candidaturi este reglementată într-o decizie a Curţii Constituţionale", a mai spus Nicolicea.

Curtea Constituţională a constatat în 2010 prin două decizii că interdicţia stabilită de Legea 35/2008 ca partidele care nu au întrunit pragul electoral la alegerile parlamentare generale este justificată.

CC a judecat la acel moment o sesizare formulată de Remus Cernea, prin care solicita să se constate neconstituţionalitatea articolului 48, alineatul 17, din Legea 35/2008, în raport cu imposibilitatea depunerii de candidaturi la parţiale din partea candidaţilor independenţi.

Alineatul invocat preciza: "La alegerile parţiale pot participa numai partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care la alegerile generale au îndeplinit pragul electoral prevăzut de prezentul titlu, individual sau într-o alianţă politică ori electorală. Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câştigător".

Curtea Constituţională a constatat că această prevedere este neconstituţională în măsura în care nu permite candidaţilor independenţi să participe la alegeri parlamentare parţiale.

Totodată, CC a constatat că este justificată interdicţia în cazul partidelor extraparlamentare.

"Dacă, în cazul partidelor politice ce nu sunt reprezentate în Parlament, Curtea Constituţională a arătat, în Decizia nr.61 din 14 ianuarie 2010, raţiunile ce justifică, prin prisma normelor constituţionale, eliminarea acestor formaţiuni politice din cursa pentru alegerile parţiale, pentru cazul candidaţilor independenţi nu se relevă nicio raţiune pentru care să fie aplicat acelaşi tratament juridic. Astfel, condiţia îndeplinirii pragului electoral indică pentru partidele politice un anumit nivel de reprezentativitate în rândul corpului electoral, reprezentativitate impusă de însuşi principiul suveranităţii", se menţionează în decizia Curţii 503/2010.

De asemenea, prin decizia 61/2010, "Curtea constată că această condiţie legală, suplimentară faţă de exigenţele generale ale dreptului de a fi ales pentru ca o persoană să poată candida pentru un mandat de deputat sau de senator, a fost motivată de importanţa acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului şi de ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente, în plus, a admite posibilitatea ca în urma alegerilor parţiale să obţină mandat de parlamentar o persoană care nu aparţine unui partid reprezentat în Parlament înseamnă a consacra că ceea ce nu s-a obţinut prin alegerile generale să se poată obţine pe calea ocolită a alegerilor parţiale".

Guvernul a decis organizarea de alegeri parţiale, în colegiile cu locuri de parlamentari sau aleşi locali vacante, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European, în data de 25 mai, scrutinul pentru locurile vacante urmând să fie organizat într-un singur tur, a anunţat ministrul Eugen Nicolicea.

Executivul a aprobat organizarea la 25 mai şi a alegerilor parţiale estimând că în colegiile respective se va realiza o economie de aproximativ 50% cu costurile celor două scrutinuri, a precizat ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea.

Guvernul a luat, miercuri, această decizie prin ordonanţă de urgenţă şi a stabilit ca alegerile parţiale să aibă loc într-un singur tur, iar candidatul care a obţinut cele mai multe voturi să fie declarat câştigător.

Potrivit calendarului aprobat de Guvern, termenul limită pentru depunerea candidaturilor va fi 5 mai, urmând ca eventualele contestaţii să fie soluţionate până la 11 mai.

Campania electorală pentru alegerile parţiale va începe la 10 mai.