Numirea ambasadorului României în Israel, pe ultima sută de metri: „Este un câştig pentru diplomaţie"

"Nu cred că se pune problema afectării relaţiilor bilaterale. Reprezentarea la cel mai înalt nivel diplomatic este în egală măsură un semnal către statul în care se realizează această creditare, în sensul determinării (...) privind continuarea şi dezvoltarea unei relaţii foarte bune, intense, pe mai multe planuri şi în al doilea rând este şi în interesul României deoarece nivelul de implicare, dialogul diplomatic al unui ambasador este superior tuturor celorlalţi reprezentanţi ai ambasadei", a afirmat Cristian Diaconescu.

În momentul de faţă, ambasada României la Tel Aviv este condusă de către Ovidiu Ierulescu, însărcinat cu afaceri.

Cristian Diaconescu apreciază că experienţa lui Radu Ioanid, care este director al "International Archival Programs Division" din cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, poate fi un plus în relaţiile bilaterale dintre România şi Israel.

"După părerea mea, Radu Ioanid este un câştig pentru diplomaţia românească. Are o experienţă internaţională fabuloasă şi din acest punct de vedere cred că desemnarea domnului Ioanid chiar poate reprezenta un semnal foarte bun în ceea ce priveşte promovarea intereselor noastre cât şi în legătură cu modul în care vedem în continuare relaţiile cu statul Israel", a spus fostul ministru de Externe.

Acesta a explicat că, deşi România nu a avut un ambasador în statul din Orientul Mijlociu, omologul israelian la Bucureşti, David Saranga, "are o activitate foarte intensă şi extrem de importantă".

Lipsa unui ambasador în Israel, dacă nu este pe o perioadă mai lungă de timp, este un aspect ce ţine mai mult de "presă şi simbolistică", a precizat analistul Iulian Chifu pentru MEDIAFAX.

"Comunicarea este directă. În Israel sunt probleme de deconturi şi de decantare internă. Suntem la a treia tură de alegeri anticipate în nici un an. Relaţia bilaterală este foarte bună la nivel de vârf şi acolo discuţiile se poartă direct «Gov to Gov» (de la Guvern la Guvern - n.r.) când sunt probleme directe. Oricum există un ad-interim. Faptul că ai un ambasador sau n-ai, mai mult ţine de presă şi simbolistică, decât dacă lipseşte foarte multă vreme", a spus Chifu.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a anunţat recent că Radu Ioanid a primit deja acordul părţii israeliene pentru a fi acreditat la Tel Aviv, urmând ca acesta să fie audiat în comisiile de specialitate din Parlamentul României.

"Avem un ambasador. Îl avem nominalizat şi avem deja agrementul Statului Israel cu privire la persoana pe care noi am propus-o. Domnul Radu Ioanid a fost apreciat foarte mult de către Statul Israel ca propunere a preşedintelui României pentru postul de ambasador. Am primit deja agrementul (acordul - n.r.) Statului Israel, urmează audierea dânsului în Parlament, în comisiile de politică externă, după care sperăm ca, în cel mai scurt timp, domnia sa să plece la post, în Israel", a declarat Bogdan Aurescu, la TVR.

Potrivit oficialului din Guvern, faptul că Radu Ioanid a fost acceptat de Israel într-un interval scurt de timp arată că este foarte apreciat.

"Cu siguranţă nu sunt emoţii. De altfel, faptul că Statul Israel a dat acest agrement într-un interval atât de scurt de timp arată o foarte mare apreciere faţă de propunerea pe care am făcut-o. Nu mai menţionez faptul că relaţia cu Israelul se bucură de o relaţie economică în creştere, că avem în Israel o comunitate de evrei originari din România care este a treia comunitate ca mărime acolo – aproape 700.000 de persoane, după calculele noastre – aşadar, sunt foarte multe premise pentru a merge mai departe", a precizat Aurescu.

De asemenea, ministrul a explicat că principala "pagubă" a subiectului mutării ambasadei Israelului de la Tel Aviv la Ierusalim a fost pierderea candidaturii de către România pentru poziţia de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

Ministrul de Externe a apreciat că o posibilă mutare a ambasadei României depinde de evoluţiile Conflictului din Orientul Mijlociu.

"Politica externă a României pe acest subiect este cea definită de către cel care direcţionează politica externă a României, adică preşedintele României, iar preşedintele României în niciun moment nu a schimbat modul în care ne raportăm la statutul Ierusalimului, pentru că mutarea Ambasadei de la Tel Aviv înseamnă o legătură strânsă cu ceea ce se întâmplă în cadrul Procesului de Pace în Orientul Mijlociu, iar o temă foarte importantă în cadrul Procesului de Pace este statutul Ierusalimului. Nu se poate acţiona în acest fel decât dacă respectăm cadrul internaţional existent, adică rezoluţiile Consiliului de Securitate al Adunării Generale ONU pe această temă. Până când nu există o înţelegere între părţile direct implicate faţă de statutul Ierusalimului, nu vom putea să luăm o decizie cu privire la mutarea ambasadei", a afirmat Aurescu.

Pe 17 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că intenţionează să-l promoveze ca ambasador al României în Israel pe Radu Ioanid.

Guvernul Dăncilă avea intenţia ca ambasada României din Israel să fie mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. Executivul a avut şi un memorandum în acest sens şi o analiză a instituţiilor care s-ar putea implica în acest demers.

Cu toate acestea, preşedintele Iohannis nu a sprijinit o asemenea acţiune.

Ultimul ambasador al României în Israel a fost Andreea Păstîrnac, pentru un mandat de aproape trei luni, în 2014.

România a recunoscut Statul Israel şi a stabilit relaţii diplomatice cu acesta la 11 iunie 1948, imediat după crearea sa. În 1969, reprezentarea diplomatică între cele două ţări a fost ridicată la rang de ambasadă.

Potrivit Camerei de Comerţ şi Industrie a Bucureşti, la sfârşitul anului 2017, schimburile comerciale româno-israeliene au înregistrat suma de 565 milioane de dolari, în creştere cu 2,9% faţă de anul anterior.

"Majorarea s-a datorat exclusiv importurilor din Israel care au înregistrat o creştere cu 17,2% ajungând la 149 milioane de dolari, în timp ce exportul, cu un volum de 416 milioane de dolari, a suferit o contracţie cu 1,4% faţă de anul anterior. La 31 decembrie 2017, conform datelor Oficiului Naţional Registrul Comerţului, în România erau înregistrate 7.476 societăţi cu capital din Israel (3,5% din totalul societăţilor străine din România), cu un capital investit de 89,6 milioane euro, reprezentând 0,15% din capitalul străin subscris în ţara noastră, ceea ce plasează Statul Israel pe locul 34 în topul ţărilor investitoare în România", arată instituţia într-un comunicat.

Potrivit MAE, comunitatea israelienilor originari din România se situează pe locul trei ca număr şi importanţă, după comunitatea rusească şi marocană, dintr-o populaţie totală a Statului Israel de 8,908,900 de locuitori (septembrie 2018). Conform ultimului recensământ, în Israel ar trăi aproximativ 220.000 de originari din România, cărora li se adaugă şi israelienii care au dobândit şi redobândit cetăţenia română în ultimii ani, estimaţi la aproximativ 200.000 persoane (numărul iniţial al celor care au emigrat din România în Israel a fost de 450.000 de persoane; la acest număr fac referire toţi politicienii israelieni când estimează comunitatea originarilor din România în Israel).