„E bine să clarificăm un pic aceste chestiuni cu comisarul, cine numeşte. Doamna premier m-a informat că doreşte să nominalizeze o persoană pentru comisar interimar. Ceea s-a şi întâmplat. În continuare însă, după validare, România va trebuie să nominalizeze un comisar pentru un mandat întreg. Desemnarea şi obţinerea pentru un portofoliu corespunzător aparţine în integralitate Guvernului. Evident că am aşteptarea legitimă şi să fiu informat în timp util despre persoana sau persoanele care vor fi nominalizate. Da, am solicitat acest lucru, însă nu a venit cu nicio propunere”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat fiind dacă a vorbit cu premierul Viorica Dăncilă pe acest subiect.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a propus la începutul lunii iunie să nu se efectueze înlocuirea comisarilor, a căror muncă ar fi urmat să fie preluată timp de patru luni de ceilalţi comisari europeni, având în vedere că mandatul Comisiei conduse de Juncker se va termina în data de 1 noiembrie. „Niciun cetăţean nu ar înţelege de ce şefii Guvernelor insistă încă să înlocuiască comisarii”, a insistat Juncker.
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a propus Comisiei Europene să îl numească pe Ioan Mircea Pascu în funcţia de comisar interimar, după demisia Corinei Creţu.
Iohannis: Am solicitat poziţii de vicepreşedinţi în Comisia Europeană din Europa de Est
Klaus Iohannis a declarat că în cadrul întâlnirilor de la Consiliul European nu au fost negociate protofoliile comisarilor europeni, însă membrii noi au solicitat compensarea absenţei unei persoane din Europa de Est la conducerea unei instituţii UE prin numirea în poziţii de vicepreşedinţi ai CE.
„Cei care întreabă aceste lucruri se vede că n-au înţeles nimic din ce s-a întîmplat acolo. Nu s-au negociat niciun fel de portofolii. S-a negociat o configuraţie pentru posturile de vârf, cponducerea CE, Consiliului European. A fost nevoie de o negociere pe un pachet un pic mai mare pentru a avea garanţia că în Parlament se va obţine o majoritate. Situaţia în PE şi în Consiliul European este puţin mai complicată dectâ în mandatele trecute. Dacă până acum două grupuri politice puteau să se înţeleagă şi să se constitue o majoritate, acest lucru nu mai este posibil. Este nevoie de 3 sau 4 grupuri politice pentru a asigura o majoritate stabilă. Acest lucru, cu faptul că sunt 28 de membri în Consiliu, care fiecare doresc să-şi spună părerea, a dus la discuţii şi negocieri extrem de complicate şi care s-au finalizat foarte bine prin consens. Nu s-au negociat interese naţionale pe poziţii de comisar. Mai mulţi dintre ţările mai noi membre am avut pretenţia ca absenţa unei persoane din Estul Europei în conducerea instituţiilor europene să fie compensată just prin poziţii de vicepreşedinte la CE, la momentul la care se va discuta componenţa acestei comisii”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la Cotroceni, întrebat dacă au fost negociate portofoliile de comisari europeni la întâlnirile din Consiliul European.
Preşedintele Jean Claude Juncker intenţionează să audieze în următoarele zile cei doi candidaţi propuşi pentru preluarea mandatelor de comisari europeni lăsate libere de Corina Creţu şi Andrus Ansip, după ce aceştia au preluat mandate de eurodeputaţi.