O asociaţie avertizează că preşedinţii secţiilor de votare riscă să fie anchetaţi

”Pentru a avea acces la datele înscrise pe listele suplimentare, conform deciziei BEC, partidele politice trebuie să descrie în cererea înaintată preşedintelui secţei de votare interesul legitim urmărit prin realizarea copiilor listele electorale suplimentare, având în vedere că <interesul legitim urmărit de formaţiunea politică prin realizarea copiilor listelor electorale suplimentare trebuie sa se circumscrie identificării unor aspecte de fraude electorale, altfel nejustificându-se demersul solicitării copiilor listelor suplimentare>. În acest context, preşedinţii secţiilor de votare îşi vor asuma răspunderea pentru aprobarea copierii acestor informaţii sensibile şi fiecare poate fi anchetat de către ANSPDCP dacă se dovedeşte că nu au fost înregistrate în prealabil suspiciuni rezonabile asupra unor situaţii de fraudă electorală”, transmite ASCPD, potrivit unui comunicat de presă remis MEDIAFAX.

ASCPD atrage atenţia că în situaţia în care se constată că un preşedinte de secţie de votare aprobă copierea listelor suplimentare fără a exista suspiciuni rezonabile asupra unor situaţii de fraudă electorală, prelucrarea acestor date nu se face în regim de legalitate, existând astfel obligativitatea pentru membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare să documenteze breşa si să o raporteze în 72 de ore către Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

”Este deja o certitudine faptul că alegătorii înscrişi pe listele suplimentare nu au avut cunoştinţă în niciun moment al participării la vot despre faptul că datele lor pot fi furnizate partidelor politice, încălcându-se astfel obligaţia informării persoanelor vizate prevăzută în Legea nr. 190/2018 şi în Regulamentul 679/2016 pentru prelucrarea acestui tip de date. Informarea ar fi trebuit sa fie accesibilă tuturor votanţilor, indiferent de vârsta şi fără a fi condiţionată de acces la internet”, mai susţin reprezentanţii Asociaţiei Specialiştilor în Confidenţialitate şi Protecţia Datelor.

Ei mai arată, potrivit comunicatului, că accesul formaţiunilor politice din birourile electorale la listele suplimentare se poate realiza prin capturi utilizând telefonul personal al reprezentantului partidului politic, acestea fiind trimis ulterior cel mai probabil printr-un canal comunicare care nu prezintă garanţii suficiente de securitate, cum ar fi reţelele de socializare sau WhatsApp.

”Prin urmare, partidele politice ar trebui sa ofere garanţii adecvate privind prelucrarea CNP-ului atunci când se bazează pe interesul legitim, punând în aplicare măsuri tehnice şi organizatorice adecvate. Considerăm că nu sunt prevăzute garanţii suficiente că persoana care a realizat copierea listelor suplimentare va asigura confidenţialitatea datelor înscrise în listele suplimentare”, se mai arată în comunicat.

Totodată, ASCPD subliniază ezistenţa riscului schimbării scopului pentru care datele au fost colectate.

”Cel mai mare risc este acela ca odată ajunse în posesia partidelor politice, toate acele date să fie utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate BEC-ului. Deţinerea unui volum atât de mare de date coroborat cu datele statistice existente la nivelul fiecărei secţii de votare pot face subiectul unei profilări individuale foarte precise”, mai susţin reprezentanţii Asociaţiei Specialiştilor în Confidenţialitate şi Protecţia Datelor.

Biroul Electoral Central pentru alegerea Preşedintelui din anul 2019 a emis Decizia nr. 84 / D / 04.11.2019 prin care se stabileşte că reprezentanţii formaţiunilor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare pot primi, la cerere, copii ale listelor electorale suplimentare, „prin orice mijloace inclusiv prin fotografiere sau filmare”, în conformitate cu dispoziţiile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2019 şi al art.17 alin (2) din Legea nr. 370/2004.

”Această decizie BEC permite formaţiunilor politice să obţină informaţii intruzive, cu impact asupra vieţii private a persoanelor (CNP, domiciliu) pentru îndeplinirea unor interese private ale formaţiunilor politice, fără ca Biroul Electoral Central să verifice modul în care sunt asigurate garanţiile obligatorii, respectiv punerea în aplicare de măsuri tehnice şi organizatorice adecvate sau respectarea principiului de reducere la minimum a datelor prelucrate. Responsabilitatea prelucrării acestor date cu caracter personal potrivit art. 4 alin. 2 din Decizia BEC 84/04.11.2019, a fost transferată total şi exclusiv formaţiunii politice care este operator de date cu caracter personal si care trebuie sa ofere garanţiile referitoare la informarea prealabilă a persoanei vizate şi să asigure transparenţa procesului de prelucrare doar în scopul satisfacerii intereselor legitime descrise în cerere”. ASCPD atrage atenţia că în calitatea sa de operator asociat pentru aceasta prelucrare, BEC nu poate transfera integral responsabilitatea protecţiei datelor personale ale votanţilor formaţiunilor politice care accesează listele suplimentare, răspunderea privind protecţia datelor fiind solidară, în conformitate cu dispoziţiile Regulamentului 679/2016.