O Românie fără preşedinte - în Constituţia propusă de Chiuariu

"Preşedintele nu poate fi arbitru, fiindcă nu e independent de partide. Funcţia de preşedinte e paralizată de propriul dualism: şef al Executivului şi şef al statului", explică Chiuariu.

În opinia acestuia, atribuţiile executive sunt reduse şi fără o responsabilitate clară. Cele de şef al statului impun o imparţialitate pe care niciun preşedinte nu a manifestat-o, pentru că la finalul mandatului devine dependent de partidul din care a provenit şi de care are nevoie pentru a fi reales.

"Experienţa relaţiei dintre Preşedinte şi primul-ministru a stat în cei 20 de ani sub semnul regulii tertium non datur: conflict sau subordonare servilă. Când Preşedintele nu e în conflict cu primul-ministru (Băsescu-Tăriceanu), e Primul-ministru în conflict cu Preşedintele (Năstase-Iliescu sau Radu Vasile-Constantinescu). Asta când Primul-ministru nu e un fel de prelungire a Preşedintelui (Băsescu-Boc), caz care ilustrează cel mai bine inutilitatea menţinerii ambelor funcţii. Dacă primul-ministru execută ce îi dictează preşedintele, ce rost mai are să avem două funcţii distincte?", susţine Tudor Chiuariu

Potrivit iniţiatorului proiectului de revizuire a Constituţiei, prerogativele funcţiei de preşedinte vor fi preluate după cum urmează: cele executive, în domeniul politicii externe, securităţii naţionale şi ordinii publice, de către primul-ministru, care va fi preşedintele CSAT; cele privind reexaminarea legilor, numirea în funcţii publice (cu excepţia magistraţilor, care vor fi numiţi în funcţie de preşedintele ICCJ, respectiv procurorul general), decorarea şi graţierea, de către primul-ministru; cele referitoare la procedura de desemnare a primului-ministru, de către preşedintele Curţii Constituţionale.