Oana Lungescu: Vocea României în NATO contează la fel de mult ca a oricărei alte ţări membre

"Pentru România, aderarea la NATO în 2004, urmată de aderarea la Uniunea Europeană în 2007, au reprezentat doi mari paşi înainte, răspunzând aspiraţiei fireşti a românilor de a trăi în libertate, democraţie şi prosperitate", a precizat Oana Lungescu, adăugând că Alianţa Nord-Atlantică este "un forum unic: o alianţă nu doar militară, ci şi politică a celor mai puternice democraţii din lume".

"Nu există nicio altă organizaţie din lume unde europenii şi nord-americanii se consultă în fiecare zi asupra chestiunilor celor mai importante de securitate, şi apoi decid şi acţionează împreună. Merită amintit că în Alianţă toate deciziile se iau prin consens, deci vocea României contează la fel de mult ca a oricărei alte ţări din cei 28 de aliaţi. Deci, România câştigă prin apartenenţa la NATO, după cum şi NATO câştigă prin apartenenţa României", a mai spus purtătorul de cuvânt al NATO.

Oana Lungescu a reamintit că România şi-a adus "o contribuţie semnificativă la operaţiunile Alianţei - în primul rând în Afganistan şi Balcani, dar şi în operaţiunile maritime, de poliţie aeriană, şi în sprijinirea bateriilor de rachete Patriot din Turcia".

"Trupele româneşti sunt recunoscute pentru profesionalismul şi curajul lor. România joacă, de asemenea, un rol cheie în sistemul antirachetă NATO. În sfârşit, ea aduce o perspectivă proprie în dezbaterile politice din sânul Alianţei, combinând deschiderea spre Marea Neagră şi sud-estul Europei cu solide legături transatlantice", a explicat Lungescu.

Întrebată care este importanţa acestei apartenenţe, mai ales în actualul context, Oana Lungescu a spus că România beneficiază de garanţia de securitate oferită de Articolul V al Tratatului, care seamănă cu principiul muşchetarilor, "toţi pentru unul, unul pentru toţi".

"Unde ar fi România azi dacă n-ar fi aderat la NATO acum 10 ani? Este, din fericire, o întrebare ipotetică. România face parte din NATO şi, ca atare, beneficiază de garanţia de securitate în baza Articolului V al Tratatului de la Washington, carta fondatoare a Alianţei. Acest articol prevede că un atac împotriva unei ţări membre este considerat ca un atac împotriva tuturor ţărilor membre. Este principiul muşchetarilor: toţi pentru unul, unul pentru toţi", a spus purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, subliniind că "apărarea colectivă" a ţărilor aliate "este şi rămâne misiunea principală a Alianţei".

În urma situaţiei din Crimeea, "pentru a preîntâmpina orice posibilă ameninţare, avioanele NATO de supraveghere AWACS survolează deja teritoriul României şi Poloniei", şi au fost întărite "semnificativ patrulele aeriene deasupra ţărilor baltice, Statele Unite, Marea Britanie, Franţa şi Danemarca trimiţând avioane suplimentare", a spus Lungescu, precizând, că, săptămâna trecută, secretarul general, Anders Fogh Rasmussen, şi preşedintele SUA, Barack Obama, au discutat şi alte posibile măsuri, care se vor afla pe masa miniştrilor de externe NATO.

Totodată, miniştrii de externe vor examina următorii paşi în relaţiile NATO cu Ucraina şi, respectiv, Rusia.

"Alianţa a luat, de asemenea, măsuri pentru a-şi spori sprijinul pentru Ucraina, prin intensificarea legăturilor politice şi militare. În acelaşi timp, NATO s-a alăturat comunităţii internaţionale în a condamna ferm agresiunea Rusiei şi a suspendat relaţiile politice şi militare cu aceasta, menţinând totuşi un canal de dialog politic prin reuniunile ambasadoriale din cadrul Consiliului NATO-Rusia", a mai spus Oana Lungescu.

Uitându-se în urmă, Lungescu îşi aminteşte că nu s-a gândit niciodată că o persoană crescută sub comunism va ajunge purtătorul de cuvânt al Alianţei-Nord Atlantice.

"În 1997, când am început să relatez de la Bruxelles pentru BBC, aderarea României la NATO şi Uniunea Europeană părea o perspectivă îndepărtată, ba chiar imposibilă pentru unii. Am urmărit apoi, pas cu pas, meandrele negocierilor din ambele organizaţii. Chiar dacă Uniunea Europeană şi NATO sunt foarte diferite, ele se bazează pe aceleaşi valori fundamentale, şi prin procesul lor paralel de extindere au extins împreună spaţiul de libertate, democraţie şi stabilitate în Europa. În 2004, a fost foarte emoţionant să văd steagul României ridicându-se pe catargul din faţa sediului NATO, alături de steagurile celorlalte şase noi membre. Ministrului de Externe bulgar, Solomon Passy, i-a curs chiar o lacrimă pe obraz în acel moment. Nu m-am gândit atunci că cineva ca mine, crescut sub comunism, va ajunge purtătorul de cuvânt al NATO. Dar zilele acestea, mai mult ca oricând, când trec prin faţa steagurilor, mă gândesc prin ce miracol al istoriei au ajuns aceste ţări să adere la cea mai puternică Alianţă din lume", a povestit Oana Lungescu pentru MEDIAFAX.

Oana Lungescu este purtător de cuvânt al NATO de la 1 decembrie 2010, fiind prima femeie care ocupă acest post.

"Am plăcerea să anunţ că Oana Lungescu a acceptat oferta mea de a deveni noul purtător de cuvânt al NATO, înlocuindu-l pe James Appathurai, care va prelua un nou post în cadrul NATO. Ea îşi va începe activitatea la 1 decembrie", a declarat, la 15 octombrie 2010, secretarul general, Anders Fogh Rasmussen, în timpul unei conferinţe de presă.

După ce a părăsit România, în 1985, Oana Lungescu s-a alăturat secţiei române a BBC. Din ianuarie 1997, ea s-a ocupat, de la Bruxelles, de subiecte pe tema extinderii NATO şi a Uniunii Europene.