Aproximativ 18 milioane de cetăţeni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pe 30 noiembrie

Candidaţii dintr-o circumscripţie ai unui partid sau ai unei alianţe vor primi mandate numai în limita mandatelor ce se cuvin respectivei formaţiuni politice în acea circumscripţie la care se adaugă eventuale mandate primite, prin redistribuire, la nivel naţional.

La acestă etapă sunt luaţi în calcul numai candidaţii competitorilor care au trecut pragul electoral, de 5 la sută din voturile valabil exprimate pentru partide sau 8 la sută pentru alianţe ori pragul alternativ.

Potrivit prevederilor Legii privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, va putea fi reprezentat în Parlament partidul care atinge pragul alternativ, adică în şase colegii de deputat şi trei colegii de senatori candidaţii săi să fie, în urma scrutinului, pe primul loc în opţiunile electoratului.

Exit-POLL alegeri federale în Germania. Victorie pentru alianţa CDU/CSU / Cine sunt pierzătorii şi câştigătorii în urma scrutinului / Reacţiile liderilor germani / Lidera AfD: „Cancelarul interimar Merz nu va rezista patru ani fără noi”

Alegeri în Germania: Datele preliminare indică un număr mai mare de alegători la urne decât în 2021

Dacă în urma atribuirii mandatelor în cele două etape, o formaţiune politică mai are mandate de primit într-o circumscripţie în care au fost atribuite mandatele pentru toate colegiile, numărul mandatelor din respectiva circumscripţie va fi suplimentat corespunzător. Aceste mandate vor fi atribuite candidaţilor respectivului partid cei mai bine plasaţi în listă, chiar dacă în colegiul în care au candidat s-a acordat deja un mandat.

Legea electorală prevede că o eventuală cerere de anulare a alegerilor dintr-un colegiu uninominal pentru fraudă electorală se poate face, în termen de cel mult 24 de ore de la încheierea votării, numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în colegiul respectiv.

În termen de cel mult 10 zile de la data admiterii cererii de anulare a alegerilor, se organizează un nou scrutin în secţiile de votare unde s-a constatat frauda electorală.

Potrivit prevederilor legale, până la obţinerea noilor rezultate, operaţiunile electorale privind numărarea voturilor şi constatarea rezultatelor se suspendă.

În termen de 48 de ore de la primirea rezultatelor finale de la toate birourile electorale de circumscripţie, BEC încheie câte un proces-verbal separat pentru Camera Deputaţilor şi, respectiv, pentru Senat, în care vor fi consemnate, printre altele, numărul mandatelor atribuite şi numărul alegătorilor care s-au prezentat la urne, fiind menţionate, în anexă, numele candidaţilor care au primit mandate.

Procesul-verbal se înaintează Camerei Deputaţilor şi Senatului în vederea validării mandatelor, împreună cu dosarele întocmite de birourile electorale de circumscripţie.

În caz de încetare a mandatului unui parlamentar, pentru ocuparea locului vacant se organizează alegeri parţiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, doar dacă nu ar urma să aibă loc cu mai puţin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.

Alegerile parţiale se desfăşoară într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând să fie declarat câştigător.

În vederea alegerilor parlamentare au fost constituite un număr de 41 de circumscripţii electorale judeţene, o circumscripţie a Municipiului Bucureşti şi, pentru prima dată în istoria alegerilor generale din România, o circumscripţie electorală a cetăţenilor cu domiciliul în străinătate.

Fiecare judeţ, respectiv circumscripţie electorală, va fi reprezentată în Parlament de un număr de senatori şi deputaţi stabilit în funcţie de numărul de locuitori ai judeţelor şi de norma de reprezentare.

Potrivit legii, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 70.000 de locuitori, în timp ce norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 160.000 de locuitori.

Circumscripţiile electorale sunt împărţite, la rândul lor, în colegii pentru alegerea deputaţilor şi colegii pentru alegerea senatorilor.

Pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor au fost delimitate un număr de 315 colegii uninominale pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori, ultimele cuprinzând cel puţin două colegii pentru alegerea membrilor Camerei Deputaţilor.

Potrivit Legii privind alegerile parlamentare, aşa cum a fost modificată printr-o ordonanţă de urgenţă de către Executiv, în cadrul unei circumscripţii electorale, delimitarea colegiilor uninominale s-a făcut astfel încât mărimea acestora, calculată în număr de locuitori, să fie de aşa natură încât cel mai mare colegiu uninominal sa fie, de regulă, cu cel mult 30 la sută mai mare decât cel mai mic colegiu uninominal.

În vederea scrutinului din data de 30 noiembrie au fost înfiinţate un număr de 18.104 secţii de votare, dintre care 221 vor fi organizate în străinătate.

Legea prevede că, în localităţile cu o populaţie de peste 1.500 de locuitori, se înfiinţează câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori, în localităţile cu o populaţie sub 1.500 locuitori, câte o singură secţie de votare.

Legislaţia electorală mai arată că se pot organiza secţii de votare şi în satele sau grupele de sate cu o populaţie de până la 1.000 de locuitori, situate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de sediul secţiei de votare din reşedinţa comunei, oraşului sau municipiului.

Pentru scrutinul de duminică au fost confecţionate 90.000 de ştampile, au fost tipărite 20 de milioane de timbre autocolante şi 42,8 milioane de buletine de vot, dintre care 1,2 milioane au fost distribuite la secţiile de votare din străinătate, unde sunt patru colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi două pentru Senat.

Citeşte mai multe despre alegerile din 30 noiembrie.