Observatorii AEP în R. Moldova: Nefuncţionarea a două secţii, motiv de anulare a alegerilor

AEP a trimis la scrutinul din republica Moldova doi observatori - Mihai Milca, director al direcţiei Studii şi Vasile Jirjea, şef al Direcţiei relaţii externe din cadrul AEP, fost ambasador al României în Slovenia. Cei doi au supravegheat desfăşurarea procesului de votare în patru secţii de votare din Chişinău şi în secţia de votare 38 din localitatea Brăneşti din judeţul Orhei.

Deşi admit că, personal, nu au constat nereguli în desfăşurarea votării, cei doi sunt de părere că nefuncţionarea secţiilor de votare din Transnistria ar fi un motiv suficient pentru repetarea alegerilor.

"Într-o ţară normală şi suverană, faptul că nu poţi să votezi în două circumscripţii electorale, ceea ce înseamnă câteva sute de mii de locuitori, ar fi un motiv de anulare a alegerilor pentru că acest fapt poate să afecteze într-un mod semnificativ rezultatul votarii", a declarat, pentru MEDIAFAX, Vasile Jirjea.

În opinia sa, această situaţia nu a putut fi rezolvată chiar dacă alegătorilor privaţi în Transnistria de dreptul de a alege li s-a permis să voteze în zece secţii de votare situate în localităţi din dreapta Nistrului.

Un alt motiv pentru repetarea alegerilor ar fi, în opinia celor doi observatori ai AEP, situaţia creată în secţia de votare din Corjova, devastată de cazaci transnistreni, un număr de 1.350 de alegători fiind împiedicaţi să voteze.

Observatorii AEP au menţionat că printre nemulţumirile reprezentanţilor partidelor de opoziţie s-au numărat neactualizarea listelor electorale permanente, dar şi durata nejustificat de mare a transportului materialelor electorale (procese-verbale şi buletine de vot) cu maşinile de Poliţie, la locurile de depozitare.

De asemenea, Mihai Milca a arătat că modificarea pe ultima sută de metri a legii electorale a asigurat condiţii pentru ca reprezentanţii Partidului Comunist să fie privilegiaţi şi pentru apariţia unor suspiciuni de manipulare a cetăţenilor. El a dat ca exemplu faptul că autorităţile moldovene au schimbat legea electorală pe ultima sută de metri şi au interzis să candideze celor cu dublă cetăţenie, Milca explicând că au fost vizaţi în special cetăţenii moldoveni care au şi cetăţenie română.

O altă modificare care a favorizat Partidul Comunist, potrivit lui Milca, a fost aceea prin care pragul electoral a fost ridicat la 6 la sută, precum şi interzicerea alianţelor electorale. El a spus că aceasta a condus la o dispersie a voturilor pe partide, doar patru partide reuşind să treacă pragul electoral.

Observatorul Vasile Jirjea a menţionat că în perioada 13 februarie – 4 aprilie au fost formulate 196 de contestaţii care se refereau la reflectarea în media a partidelor participante în alegeri, accesul opoziţiei la postul public de televiziune, intimidarea alegătorilor şi candidaţilor de către autorităţi şi utilizarea mijloacelor publice, guvernamentale, în folosul partidului de guvernământ.

În opinia sa, observatorii nu au practic timp pentru o observare eficientă a alegerilor, durata mandatului acestora fiind insuficientă mai ales în cazul celor care reprezintă organizaţii neguvernamentale, care nu au forţa finaciară necesară pentru a suporta cheltuielile presupuse de o deplasare mai lungă.