Ofensivă lansată de Tăriceanu la adresa lui Iohannis: ”Penal sadea”, a intrat în alegerile prezidenţiale din poziţia de condamnat

”Din ce ştiu eu în România există numai două categorii: cei care sunt nevinovaţi şi cei asupra cărora instanţa a stabilit printr-o decizie definitivă vinovăţia. Aşadar cred că în România aşa cum şi pentru preşedintele Iohannis a funcţionat prezumpţia de nevinovăţie trebuie să funcţioneze pentru toată lumea”, a declarat copreşedintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu, solicitat să comenteze declaraţiile preşedintelui Iohannis, potrivit cărora cei cu probleme penale nu ar trebui să fie la conducerea partidelor şi să intre în alegeri.

Călin Popescu Tăriceanu a susţinut că Iohannis a intrat în alegerile prezidenţiale din anul 2014 din poziţia de ”penal”. ”Vă aduc aminte că preşedintele Iohannis a candidat la alegerile prezidenţiale din poziţia de penal aşa cum foloseşte el această stupidă expresie, cum atribuie această calitate unora care participă la procesul electoral. Deci, Iohannis a fost penal şi s-ar putea încă să fie considerat ca atare pentru că ştiu că a făcut uz de o cale de atac excepţională care până de curând nu era accesibilă tuturor cetăţenilor români şi sigur că are o problemă în plus faţă de noi pentru că el este şi condamnat. Aşa încât i-aş recomanda preşedintelui să fie mai rezervat şi să nu folosească dubla măsură”, a mai spus liderul ALDE.

El a adăugat că Iohannis este ”penal sadea”, afirmând că dosarul său a fost instrumentat de DIICOT şi trimis la DNA. ”Dacă preşedintele foloseşte această terminologie este bine să ştie că toţi oamenii şi preşedintele a beneficiat în ochii românilor, pentru că l-au şi ales, de această prezumţie de nevinovăţie, cu toate că ulterior a fost găsit vinovat pentru înşelăciune şi abuz în serviciu în dauna intereselor publice. Dosarul lui a fost instrumentat de DIICOT şi trimis la DNA. Deci, penal sadea! Despre ce vorbim”, a mai spus Tăriceanu.

Liderul ALDE a mai spus că nu preşedintele Iohannis este cel care fixează criteriile care ar trebui îndeplinite de viitorul premier, ci Constituţia. ”Preşedintele nu stabileşte criterii. Pentru alegerea premierului există un singur criteriu votul cetăţenilor, în Constituţie nu se pun condiţii suplimentare. În Constituţie se vorbeşte foarte clar, premierul este dat de partidul sau de cei care reşesc să facă o majoritate în Parlament”, a răspuns Tăriceanu întrebat dacă este important ca viitorul premier să îndeplinească criteriile cerute de Iohannis.

Familia Iohannis a pierdut definitiv imobilul din centrul Sibiului, unde funcţionează sediul unei bănci, în noiembrie 2015 printr-o decizie a Curţii de Apel Braşov, în urma unui proces care a durat mai bine de 16 ani.

Potrivit presei locale din Sibiu, istoria imobilului respectiv şi a proceselor care s-au iscat în jurul lui este îndelungată. Casa, care are peste 150 de metri pătraţi şi în care funcţionează o bancă şi mai multe firme, a fost a unei familii din localitatea Porumbacu de Jos, judeţul Sibiu. La moartea celor doi soţi, din cauza faptului că nu aveau moştenitori, imobilul a intrat în posesia statului român şi a fost cumpărat de chiriaşi, atunci când acest lucru a fost posibil.

Ulterior, în instanţă, un bărbat pe nume Nicolae Baştea a arătat că este nepot al foştilor proprietari ai imobilului din centrul Sibiului, iar contractele de vânzare-cumpărare ale chiriaşilor au fost anulate. Familia Iohannis a devenit proprietară a imobilului după ce a cumpărat părţile de proprietate ale urmaşilor lui Nicolae Baştea.

Nemulţumiţi de această stare de fapt, foştii chiriaşi au deschis o serie de procese şi au depus plângeri în urma cărora s-a iniţiat şi o cercetare penală pentru stabilirea modului în care Nicolae Baştea a obţinut certificatul de moştenitor. Cercetarea a rămas însă fără urmări, procurorii stabilind că nu se impune începerea urmăririi penale.

Potrivit informaţiilor apărut în spaţiul public, de-a lungul timpului au existat suspiciuni în legătură cu alte două case cumpărate de familia Iohannis, unul dintre cazuri ajungând în anul 2008 la DIICOT iar ulterior la DNA, cauză în care nu a fost începută urmărirea penală pe numele niciunei persoane.