OFF/ON THE RECORD. Anca Dragu, despre tensiunile între Cîţu şi Voiculescu. Cum vede preşedintele Senatului „curăţirea ministerelor” sau atitudinea Dianei Şoşoacă

Preşedintele Senatului este parte a acordului iniţial de guvernare al coaliţiei PNL – USR – PLUS – UDMR. De ce a fost nevoie ca liderii politici de la putere să scrie hârtii ca să supravieţuiască, îţi spune Anca Dragu, al doilea om în stat şi lider PLUS.

Emisiunea Off/On The Record, pe Aleph News: Ce reforme consideră preşedintele Senatului că au început în ultimele 4 luni, ce fac guvernanţii cu oamenii controversaţi din administraţie, cum justifică măsurile de restricţie şi scandalul de la Ministerul Sănătăţii, ce cred ambasadorii despre actuala guvernare, cum defineşte preşedintele Senatului statul de drept în România şi ce se întâmplă cu legile controversate din Senat dar şi cu Diana Şoşoacă?

Coaliţia, doar pe hârtie?

Sorina Matei: Sunteţi un om important al coaliţiei din România drept pentru care numele dumneavoastră e şi pe acordul iniţial, actul de guvernare al coaliţiei, semnat pe 21 decembrie 2020 şi zilele trecute aţi mai făcut un acord după 4 luni de guvernare. De ce este nevoie să faceţi din nou acorduri de guvernare? Ce nu funcţionează în coaliţie astfel încât trebuie să scrieţi că Coaliţia funcţionează pe principiul solidarităţii şi colegialităţii?

Anca Dragu: Coaliţia este o echipă care se formează, care se cunoaşte, începe să lucreze împreună. Lucrurile au mers, dar a fost şi o sincopă săptămâna trecută. Ne-am trezit în această situaţie în care dorim să continuăm, să putem aplica programul de guvernare, să aducem această continuitate în programul de guvernare din România, dar trebuie să stăm puţin şi să vedem cum putem să o facem astfel încât rezultatele să fie cele mai bune, să nu ne mai trezim într-o situaţie cum a fost cea de săptămâna trecută.

Sorina Matei: Aveţi încredere în coaliţia asta că o să …?

Anca Dragu: Da, eu am încredere. Da.

Sorina Matei: Pentru că au mai fost, acum 23 de ani, nu ştiu dacă ştiţi, România era în aceeaşi situaţie, făcea acorduri la acorduri cu acte adiţionale, la fel coaliţia de centru-dreapta sperând să supravieţuiască. Aceeaşi situaţie: era un partid care ameninţa cu plecarea din Guvern, mă refer la partidul democrat, dacă nu este schimbat primul ministru. Unde credeţi că s-a greşit? Sau dacă a greşit domnul Vlad Voiculescu sau domnul Cîţu în această sincopă?

Anca Dragu: Cred că a fost o tensiune între cei doi, cred că nu au comunicat cei doi, cred că nu au comunicat suficient de bine. Erau premise foarte bune ca această relaţie să nu ajungă într-un moment tensionat. Am trecut peste acest moment, dar tocmai că vrem să continuăm această coaliţie şi să nu ajungem în situaţia coaliţiilor pe care dumneavoastră le-aţi dat exemplu, vrem să stabilim câteva reguli de guvernare, reguli de funcţionare a coaliţiei. Avem cu toţii responsabilitatea acestei guvernări, a măsurilor care se aplică, a rezultatelor guvernării şi atunci trebuie să facem o evaluare împreună. Evaluarea trebuie să o facă toţi membrii coaliţiei şi apoi să trecem la decizii şi apoi luăm măsuri pe baza înţelegerii în coaliţie. Tocmai de aceea apare acest cuvânt de colegialitate, solidaritate. Cuvinte care vor să descrie atmosfera.

Sorina Matei: Întrebarea era dacă aţi simţit nevoia să scrieţi într-un act oficial, că este un act adiţional la programul de guvernare, această coaliţie funcţionează pe principiul solidarităţii şi colegialităţii, mă întreb pe ce principii a funcţionat până acum, 4 luni la guvernare?

Anca Dragu: Erau implicite aceste principii şi am simţit nevoia să le punem în scris.

Sorina Matei: Cât aţi stat în negocierile astea? Înţeleg că s-a discutat şi despre reformele din România. Negocierile astea infernale de la coaliţia dumneavoastră?

Anca Dragu: Am discutat la negocierile din decembrie despre coaliţie şi formarea guvernului. Atunci am petrecut multe zile în care am pus laolaltă programele economice ale celor trei formaţiuni politice aflate în coaliţie.

Anca Dragu: Acum trebuie să insistăm asupra reformelor.

Sorina Matei: Care reforme?

Anca Dragu: Reforme care ţin de zona de transparenţă foarte mult, transparenţă în actul guvernamental.

Sorina Matei: Aţi scris şi asta, transparenţa este o regulă, nu o excepţie. Deci până acum se consideră în coaliţie că transparenţa este o excepţie.

Anca Dragu: Nu se considera că este o excepţie, dar am simţit nevoia să le exprimăm în scris pentru a evita interpretări.

Sorina Matei: Aţi mai scris, e haios, vaccinarea împotriva COVID rămâne o prioritate a guvernului şi a coaliţiei. Până acum nu a fost o prioritate sau cele 4 partide nu au înţeles că este o prioritate vaccinarea. De ce aţi simtit nevoia să scrieţi nişte banalităţi pe nişte hârtii care nu au nicio valoare legală?

Anca Dragu: Este reafirmarea angajamentului nostru imediat, acum.

Anca Dragu: Valoare legală? Da, este vorba de un angajament.

Sorina Matei: Am mai avut de astea în România. Ştiţi că nu ţin.

Anca Dragu: Eu sunt mai optimistă decât dumneavoastră.

Sorina Matei: Eu vi-l citez pe Vasile Lupu, era lider PNŢCD pe vremea aceea şi a spus „sunt o pierdere de timp”. Spunea în 1998, suntem în 2021 şi salvarea stă în aceste acte adiţionale la acorduri de guvernare.

Anca Dragu: Noi avem acum un program de guvernare foarte solid, rotund şi echilibrat şi vrem să aplicăm acest program de guvernare.

Ce reforme au făcut în patru luni?

Anca Dragu: Sunt două tipuri de reforme.

Anca Dragu: O categorie este aceea în care am îndreptat lucruri ce s-au întâmplat în mod negativ în anii trecuţi. A doua categorie este de a trece la reformele pentru viitor. Şi aici când vorbesc despre trecut m-aş referi la abrogarea modificărilor aduse la Codul penal şi Codul de procedură penală de guvernarea Dragnea.

Sorina Matei: Ce modificări la Codul de procedură penală şi Codul penal?

Anca Dragu: Au fost acele modificari prin care se facilita viaţa celor care erau certaţi cu legea, era ceva mai dulce. Erau termene de prescripţie reduse a unor fapte penale şi atunci aceste modificări au fost abrogate în Parlament.

Sorina Matei: Îmi pare rău să vă contrazic. Codul penal şi Codul de procedură penală nu au fost modificate de parlamentul României.

Sorina Matei: USR Plus a abrogat nişte lucruri care nu au fost niciodată în vigoare în urma unor decizii ale Curţii Constituţionale. Ce s-a abrogat atunci în Parlament nu a fost in vigoare, plus că termenele au fost prorogate.

Anca Dragu: Au mai fost legile care prevedeau pensionarea anticipată a magistraţilor.

Sorina Matei: Acel lucru era prorogat mi se pare că la 1 ianuarie 2020, acea prevedere nu a fost niciodată în vigoare.

Anca Dragu: E adevărat, nu a fost în vigoare numai că ea trebuia anulată pentru că trebuie să începem formarea de magistraţi. Mai era o prevedere legală, mai era o lege prin care se creştea numărul de judecători în completurile de la Curtea de apel de la 2 la 3.

Sorina Matei: Aia e puţin altceva.

Anca Dragu: Aceasta nu se putea aplica. În perioada de pandemie funcţionarea Institutului naţional de magistratură a fost oarecum îngreunată.

Sorina Matei: Nu, au fost blocate intrările în magistratură.

Anca Dragu: Nu au fost concursuri.

Sorina Matei: În urma, tot aşa, a unei decizii a Curţii Constituţionale. Problema coaliţiei de guvernare. Vă asumaţi modificarea legilor justiţiei care nu e o prioritate şi legile justiţiei se modifică din 3 în 3 ani în ţara asta, dar politicul dvs nu deblocaţi intrarea în magistratură. Trebuie o lege făcută în Parlament cu INM astfel încât să existe concursuri. Chiar au fost aici judecători care au spus că politicul de ce nu se ocupa de asta? De ce nu vă ocupaţi de asta? Că oamenii ies din sistem, dar nu intră pentru că e blocată intrarea.

Anca Dragu: Sigur că da. Am identificat că este această problemă în zona sistemului de justiţie unde avem nevoie de magistraţi şi că trebuie ca Institutul Naţional de Magistratură să înceapă organizarea de concursuri.

Sorina Matei: Nu poate, doamna Dragu.

Anca Dragu: Va putea.

Sorina Matei: Nu poate pentru că legea de intrare în magistratură este declarată neconstituţională iar parlamentul trebuie să vină să remedieze legea ca legea să reintre în vigoare şi oamenii să poată intra în magistratură.

Anca Dragu: Sigur că asta se va întâmpla. Suntem la începutul acestei guvernări şi avem o agendă destul de lungă de îndeplinit, de bifat.

Sorina Matei: În afară de justiţie, că văd că prioritate e justiţia, domnul Ion e de la USR?

Anca Dragu: Da.

Sorina Matei: Ce reforme credeţi că au început? În 4 luni oamenii aşteaptă lucruri clare, nu ca politicienii abia să descopere pe funcţii ce probleme sunt în România. Ar fi trebuit să veniţi cu politici clare.

Anca Dragu: Cred că cea mai importantă măsură luată în această perioadă este finalizarea bugetului şi aprobarea lui la nivelul Guvernului şi în Parlament. Este un buget care pentru prima dată include investiţii record de aproape 62 miliarde lei faţă de investiţiile anilor precedenţi care erau undeva la sub 30 miliarde.

Tranziţie post-comunistă cu dosare la CNSAS?

Sorina Matei: Doamna Dragu, vreau să vă expun nişte probleme.

Sorina Matei: Vorbim de tranziţia postcomunistă în România pe care guvernarea dumneavoastră promite să o încheie. Domnul Dănuţ Cristian Popa, secretar general adjunct în ministerul Sănătăţii, titular al dosarului de fond de reţea numărul documentele CNSAS în perioada 1982-1986 a turnat studenţi evrei. În acest moment, acest om este secretar general adjunct al Ministerului Sănătăţii, numit acolo de domnul Dacian Cioloş în 2016. A încercat domnul Vlad Voiculescu de vreo şapte ori să îl mute de acolo şi nu a reuşit pentru că nu a fost de acord domnul Cîţu.

Sorina Matei: Şi vorbeam de tranziţia postcomunistă, un om care nu are patalama de la CNSAS, adica nu i se poate atribui calitatea de lucrător al fostei securităţi, în sensul legii, dar CNSAS ul asta arată că este titular pe fond de reţea. Cum vedeţi dumneavoastră această dihotomie, adică guvernarea dumneavoastră şi partidul dumneavoastră aduc un om într-un minister important de la alt minister important, de la ministerul Tineretului şi Sportului. Acolo tot funcţie de secretar general adjunct avea şi suntem în 2021 şi oamenii ăştia cu aceste probleme nu dispar din guvernări.

Anca Dragu: Trebuie să spunem că funcţiile de secretar general şi secretar general adjunct sunt nişte funcţii destul de specifice în Administraţia publică românească.

Este nevoie de o anumită calificare, o patalama. Nu sunt foarte des organizate aceste concursuri pe aceste specializări, nu aş putea să intru pe fondul acestei probleme

Sorina Matei: Ştiţi că Vlad Voiculescu i-a cerut lui …

Anca Dragu: Am auzit asta în presă, Da.

Sorina Matei: De ce domnul Cioloş a adus un asemenea om?

Anca Dragu: Nu ştiu dacă domnul Cioloş ştie acest lucru.

Sorina Matei: E pe net, hârtia e din 2015, a CNSA-ului. Domnul Cioloş a semnat în 2016.

Anca Dragu: Nu aş putea să comentez această informaţie.

Sorina Matei: Sunteţi de acord cu prezenţa acestor oameni ancoraţi cumva în trecut în ministerele din România, pentru că vă mai dau un exemplu: o doamnă. Deci ăsta este domnul Popa de la Ministerul Sănătăţii. O doamnă care se numeşte Elena Pătraşcu. Plimbată 20 de ani în România, vă spun: în 23 de ani a ocupat 20 de posturi, la justiţie, la Primăria Capitalei, la Transporturi, la Tarom, la păduri, la comunicaţii, la Poştă, la Mediu, la dezvoltarea regională a loteriei, integrare europeană. Doamna este absolventă a Colegiului academiei SRI, colegiul de apărare, publicaţii la Academia SRI, domnul Cîţu a mutat-o pe această doamnă care este specialistă în orice din funcţia de secretar general al Ministerului Justiţiei. La cererea lui Stelian Ion ... Domnul Stelian Ion ştia că are o problemă în minister.

Ajunge la secretariatul General al Guvernului. Cum se pupă asta cu perioada de tranziţie postcomunistă trebuie să se încheie.

Anca Dragu: Despre aceste numiri ce aş putea să spun, în momentul în care eram ministrul Finanţelor aveam o echipă pe care mi-am făcut-o la Ministerul Finanţelor. Fiecare ministru este responsabil de maniera în care îşi selectează oamenii şi se uită la CV-urile lor.

Sorina Matei: Credeţi că oamenii care au turnat la securitate trebuie să fie la posturile cheie în ministerele importante din România?

Anca Dragu: Nu cred lucrul ăsta. Această curăţire trebuie să aibă loc.

Sorina Matei: Şi de ce nu o faceţi?

Anca Dragu: O să o facem.

Sorina Matei: Vă mai dau un exemplu: Doamna Claudia Florina Prisecaru, secretar general adjunct la Ministerul de Finanţe. Aceeaşi problemă a avut domnul Cîţu, când era domnul Orban premier. Declarat colaborator al securităţii, cu decizie nedefinitivă. Toţi oamenii aceştia sunt în posturi de secretari generali adjunct, este un mod de operare. Oamenii aceştia nu sunt de la partide, probabil.

Anca Dragu: Institutul Naţional de Administraţie este acum la USR Plus şi avem şefă a acestei instituţii o colegă şi trebuie să venim cu oameni noi pregătiţi, astfel încât să îi putem scoate pe aceşti oameni din sistem. Trebuie să îi pregătim pe alţii noi.

Sorina Matei: Trebuie să schimbaţi Codul administrativ pentru că sunt funcţionari publici şi nu puteţi să îi mutaţi de pe funcţii.

Anca Dragu: Este adevărat că sunt funcţionari publici şi că au o lege destul de puternică de partea lor.

Sorina Matei: Şi nu puteţi să îi daţi afară

Anca Dragu: Dacă îi dai afară, nu ştiu dacă ai alţi secretari generali pe care să îi pui în loc

Sorina Matei: Decât unul care a turnat studenţi evrei … Cred că găsiţi în tot Plusul ăla

Anca Dragu: Eu sunt convinsă că Institutul Naţional pentru administraţie se va ocupa de pregătirea unor noi loturi de secretari generali adjuncţi şi vom vedea într-un orizont de timp mediu oameni noi.

Anca Dragu: Tocmai de aceea reforma administraţiei publice este o prioritate. Este prinsă şi în programul naţional de rezilienţă şi redresare pentru că ai nevoie de o nouă etapă în această pregătire de funcţionari publici.

To be or not to be „zombie politic”

Sorina Matei: Vreau să vă mai întreb dacă domnul Cîţu mai este „zombie politic”.

Anca Dragu: Nu îmi aparţine această afirmaţie.

Sorina Matei: Credeţi că aceste replici din partea USR ar trebui retrase, adică oamenii îşi retrag spusele?

Anca Dragu: Vedem în spaţiul public diferite reacţii, fiecare om are stilul lui. Stilul meu este diferit, nu cred că voi intra într-un conflict cu colegii. Lucrurile s-au calmat în coaliţie.

Sorina Matei: Deocamdată, sunteţi optimistă.

Anca Dragu: Da, cred în această coaliţie şi cred că putem schimba economia românească până în 2024.

Sorina Matei: Domnul Voiculescu spunea că domnul Cîţu este un nou Victor Ponta. Pe ideea că minte tot timpul. Ce părere aveţi despre domnul Cîţu că sunteţi finanţistă ca şi el.

Anca Dragu: Îl cunosc de mult timp. Am o părere bună ca finanţist.

Sorina Matei: De cât timp îl ştiţi?

Anca Dragu: De 10, 15 ani probabil. Probabil când s-a întors dumnealui din Noua Zeelandă pentru că eram în aceeaşi zonă profesională şi ne-am intersectat.

Sorina Matei: V-a consultat când era la Finanţe sau aţi mai avut consultări pe parte de finanţe?

Anca Dragu: Am discutat de două, trei ori. Nu aş putea spune că ne-am consultat, dar discutam.

Sorina Matei: Pe mine mă interesează dacă viziunile voastre sunt apropiate sau totul e diferit în coaliţia asta? Dânsul este foarte conectat la agenţiile de rating, la ce se întâmplă cu lumea asta spre deosebire de alţi premieri.

Anca Dragu: Cred că avem viziuni asemănătoare în zona economiei, macro economia.

Cine sunt specialiştii din PLUS pe Sănătate?

Sorina Matei: A mai fost vreodata o femeie preşedinte al Senatului?

Anca Dragu: Au fost 46 de bărbaţi înaintea mea.

Sorina Matei: Două doamne au venit la Minsiterul Sănătăţii, Andreea Moldovan şi doamna Mihăilă. Ce părere aveţi dumneavoastră de doamna Moldovan?

Anca Dragu: Pe doamna Moldova am cunoscut-o când a ajuns la Ministerul Sănătăţii, are un CV impecabil, este medic, cred că se ocupa de zona pe care noi o cunoaştem. Mi-a făcut o impresie foarte bună, doamna Moldovan, de om foarte serios la nivel profesional. Îmi este greu să evaluez activitatea sa ca secretar de stat. Doamna Mihăilă este noul ministru al Sănătăţii. Am văzut conferinţa.

Sorina Matei: Cum vi s-a părut conferinţa?

Anca Dragu: Foarte bună. Am văzut că stăpâneşte foarte bine subiectele şi cred că este un avantaj că doamna Mihăilă este la Ministerul Sănătăţii încă din ianuarie şi s-a ocupat de PNRR şi de acordul cu Banca Mondială. Este un acord în facere de ceva timp cu Banca Mondială de jumătate de miliard care acordă, sper sa se deblocheze cât mai curând şi să vedem aceste reforme la Ministerul Sănătăţii. Mi s-a părut că are continuitate în activitate şi că deja ştie ce are de făcut.

Ce vor să ştie ambasadorii?

Sorina Matei: Vreau să vă întreb ce aţi discutat cu însărcinatul afacerilor statelor Unite, domnul David Muniz. Înţeleg că v-a făcut o vizită la Senat în care aţi vorbit despre Statul de Drept, combaterea corupţiei şi încrederea în guvernul de coaliţie şi implementarea reformelor asumate. Ce i-aţi spus domnului Moniz?

Anca Dragu: A fost prima discuţie cu dumnealui. Pe agenda preşedintelui Senatului se regăseşte şi această relaţie cu ambasadorii, partea de relaţii externe. Repet, este prima întâlnire cu dumnealui, de regulă am joia întâlniri cu doi, trei ambasadori. I–am spus ce spun întotdeauna că muncim pentru programul de guvernare, că am trecut cu bine prin această primă tensiune în coaliţie.

Sorina Matei: Era interesat de tensiunile în coaliţie?

Anca Dragu: Toată lumea întreabă cum se vede şi se pare că este într-adevar un moment. Nu ceva foarte brutal. Este oportunitatea de a pune la punct câteva reguli de coabitare

Sorina Matei: Şi ce reforme i-aţi spus că veţi face în România domnului Muniz?

Anca Dragu: I-am spus despre educaţie, despre sănătate, partea de energie, apă, canal, de distribuţie gaze, de electricitate. Toate măsurile pe care noi le avem în program şi care vor duce la această economie a României mai dezvoltată.

Sorina Matei: Şi vin des la dumneavoastră ambasadori să vă întrebe despre ce se întâmplă cu o coaliţie?

Anca Dragu: Am discuţii săptămânale cu ambasadorii. Aşa este normal, sunt solicitări din partea reprezentanţilor ţărilor.

Sorina Matei: Sunt solicitările lor?

Anca Dragu: Da, vin să se prezinte pentru că sunt nouă în această funcţie şi apoi avem discuţii legate de relaţiile bilaterale.

Sorina Matei: Ce a spus domnul Muniz cu vizele?

Anca Dragu: A spus că se vede foarte bine coaliţia şi că se vede că facem lucruri. În general reacţia ambasadorului este foarte bună vizavi de ce se întâmplă la guvernare.

Ce este Statul de Drept?

Sorina Matei: Ce este Statul de Drept? Cum definiţi dumneavoastră, ca Preşedinte al Senatului, statul de drept?

Anca Dragu: Este domnia legii. Legea există, se aplică pentru toţi în aceeaşi manieră.

Sorina Matei: Asta este aplicarea legii, eu v-am întrebat, adică statul de Drept înseamnă doar aplicarea legii?

Anca Dragu: Aplicarea unei legi pentru toţi într-o manieră echilibrată.

Sorina Matei: Statul de Drept este similar cu statul constituţional în accepţia Plus?

Anca Dragu: La ce vă referiţi?

Sorina Matei: Adică conceptul de stat de Drept este acelaşi cu stat constituţional?

Anca Dragu: Regula este aceea care domină în societate. Societatea funcţionează după aceste reguli foarte bine definite pe care toata lumea le cunoaşte şi pe care toată lumea le respecta, reguli pentru toţi.

Sorina Matei: Şi drepturile şi libertăţile unde le lăsăm?

Anca Dragu: Fac parte din Statul de Drept. Nu înţeleg …

Sorina Matei: Aplicarea legii în concordanţă cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale.

Ce se întâmplă cu legile controversate din Senat?

Sorina Matei: Sunteţi de acord că în ciuda deciziilor Curţii Constituţionale, vreo şase, datele din mandatele naţionale să redevină probe în Justiţie? Este pe agenda Senatului.

Anca Dragu: Există aceste decizii ale Curţii Constituţionale. Este prima decizie, cea din 2016, îmi amintesc de aceea decizie foarte bine. Deciziile Curţii Constituţionale au o putere de lege în România.

Sorina Matei: Sunteţi de acord cu această iniţiativă legislativă care a trecut, adică cum veţi vota, vă întreb.

Anca Dragu: Să vină la comisiile de specialitate, să avem aceste discuţii şi vom vedea.

Sorina Matei: Pentru că prevederea încalcă. Este un proiect de lege al domnului Predoiu, încalcă şase decizii ale Curţii Constituţionale, de asta v-am întrebat şi de Statul de Drept.

Anca Dragu: Vă daţi seama că ar fi destul de neplăcut să aprobăm legi care sunt în discordanţă cu deciziile constituţionale. Nu cred că ar face cinste unui parlamentar.

Sorina Matei: Şi nu s-a mai întâmplat asta de-a lungul parlamentarismului în România?

Anca Dragu: Haideţi să schimbăm de acum încolo.

Sorina Matei: Mai aveţi SIIJ. Cum votaţi dumneavoastră la Senat cu SIIJ-ul asta?

Anca Dragu: Deocamdată este la Comisia juridică din Senat. Au fost întâlniri ale colegilor din această comisie cu toţi participanţii, cu reprezentanţii instituţiilor din zona de Justiţie.

Anca Dragu: Încă se discută pe acest subiect şi probabil că mai durează câteva săptămâni această dezbatere.

Sorina Matei: Şi cum votaţi? Adică votaţi pentru desfiinţarea SIJ, Plusul, USR Plus? Pentru că e proiectul domnului Stelian Ion.

Anca Dragu: Proiectul prevede desfiinţarea SIJ-ului. El a venit de la Senat cu o garanţie introdusă în proces la Camera Deputaţilor, în acest moment ceea ce încercăm să identificăm în ce măsură aceasta garanţie ajută sau încurcă justiţia. După cum spuneam la începutul acestui dialog despre justiţie, legile trebuie să fie aplicate în aceeaşi măsură pentru toată lumea.

Sorina Matei: Şi credeţi, garanţiile de independenţă încurcă justiţia?

Anca Dragu: Nu ştiu dacă sunt garanţii de independenţă

Sorina Matei: Adică este vorba de acel aviz la trimiterea în judecată pe care trebuie să îl dea CSM-ul.

Anca Dragu: Sunt multe voci critice cu privire la existenţa acestui aviz. Practic sunt voci care spun că orice om este egal în faţa legii, nu are nevoie de protecţie aşa cum nici noi nu avem nevoie de o protecţie specială în faţa justiţiei. Sunt şi opinii puţin diferite care consideră că această garanţie este necesară, cred că mai avem puţin de discutat în Comisia juridică şi după aceea să luăm o decizie. Senatul este camera decizională pe acest subiect şi avem timp să reflectăm şi să scoatem o lege echilibrată astfel încât să nu trateze cazuri punctuale ci să creeze un cadru general.

Au existat sau nu abuzuri făcute de DNA?

Sorina Matei: Dumneavoastră credeţi că la DNA s-au făcut abuzuri?

Anca Dragu: Este foarte greu să vă răspund la această întrebare.

Sorina Matei: De ce?

Anca Dragu: Ce să vă  spun … Nu aş putea să mă bazez decât pe anumite informaţii din spaţiul public.

Sorina Matei: Pe rapoartele inspecţiei judiciare care au fost confirmate de instanţa care nu a dat dreptate Direcţiei Naţionale Anticorupţie. CSM-ul, vă întreb pentru că sunteţi un om important în Plus şi susţineţi aceste lucruri fără a vorbi şi despre ceea ce s-a întâmplat. Adică sunt lucruri certificate de instituţii. Deci, garantul Independenţei justiţiei este CSM-ul, că ne place, că nu ne place, indiferent cine face parte din el, asta scrie în Constituţie. Au fost aproape 3.000 de procurori şi judecători supravegheaţi, 6.000 de măsuri de supraveghere, oameni cu dosare ţinute şi 12 ani, 75 de judecători de la Curtea Supremă, trei sferturi din instanţele Curţii de Apel,  oameni care au stat cu dosare în timp ce ei judecau alţi oameni. De asta vă întreb, nu credeţi, în baza ceea ce s-a întâmplat, dacă ar trebui să existe o garanţie ca pe viitor lucrurile să nu se mai întâmple?

Anca Dragu: Aceste discuţii au loc acum în Comisia juridică şi de acolo aşteptăm un raport care să indice o direcţie sau alta. Ceea ce spuneţi dvs trebuie să fie pus pe masă de reprezentanţii acestor instituţii. Să vedem cum va arăta raportul comisiei

Sorina Matei: UDMR are altă părere, stiu că am vorbit şi cu domnul Kelemen. Cred că şi o parte din Partidul Naţional Liberal, USR -ul are cu totul o altă părere. Voiam să vă întreb dacă chiar în partid există această senzaţie că la DNA totul e perfect şi deşi în orice instituţie, nu e niciodată totul perfect şi ştiţi foarte bine că şi dumneavoastră aţi lucrat în instituţii.

Anca Dragu: Niciunde nu e ceva perfect.

Sorina Matei: Când vine vorba de DNA, mesajul USR Plus este că totul este perfect, mai ales la Plus,  pe doamna Kovesi o sustineţi în continuare.

Anca Dragu: Legile trebuie făcute pentru situaţiile generale şi nu pentru chestiuni particulare.

Sorina Matei: Oamenii înseamnă chestiuni particulare, înseamnă vieţi, oamenii nu sunt ficţiune.

Anca Dragu: Este foarte adevărat.

Anca Dragu: Haideţi să vedem raportul pe care îl va produce comisia juridică.