Omul de afaceri Cristian Burci, audiat în dosarul "Mită la PSD": Eu doar am ascultat, nu am participat efectiv la discuţii

Omul de afaceri Cristian Burci - patronul cotidianului Adevărul şi Prima TV - a fost audiat, joi, la Curtea de Apel Bucureşti, în calitate de martor, în dosarul în care milionarul Ioan Niculae şi preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea-Stancu, sunt judecaţi pentru că ar fi finanţatîn mod ilegal campania prezidenţială a lui Mircea Geoană din 2009.

În cadrul audierii, Burci a vorbit despre o discuţie interceptată de procurori, în cadrul căreia Bunea-Stancu îi vorbea despre posibilitatea ca mai mulţi oameni de afaceri să sprijine partidul, iar partidul să-i sprijine mai apoi pe aceştia.

"Bunea-Stancu voia să aducă în partid trei, patru mari oameni de afaceri care să susţină partidul. Am avut o discuţie mai veche. (...) Se referea la sprijinul partidului de către oamenii de afaceri, iar cei din urmă să fie sprijiniţi de partid prin contracte. (...) Pe vremea aceea Victor Ponta era şeful PSD. Discuţia a avut loc în 2010, după alegeri", a spus Burci în sala de judecată.

Discuţia la care face referire Burci apare în rechizitoriul procurorilor. Conform documentului citat, Bunea-Stancu i-ar fi zis lui Burci: "Am vorbit şi cu Victor...Băi Victore...Să ne strângem trei, patru oameni. Tu, Ghiţă şi încă doi. Probabil Niculae şi încă unul. Mai mult nu pot. Ca n-ai cum să-i ajuţi pe toţi că n-ai cum".

În faţa instanţei Burci a explicat că acei oameni de afaceri la care se face referire ar fi trebuit să sprijine partidul financiar, iar aceştia "să fie sprijiniţi prin contacte".

La ieşirea de la Curtea de Apel, Burci a spus: "Eu doar am ascultat. Citiţi cu atenţie declaraţia, o să vedeţi că eu ascultam, nu vorbeam."

La termenul din 19 februarie, instanţa a dispus citarea cu mandat de aducere a lui Cristi Burci, având în vedere că nu s-a prezentat pentru a fi audiat. El a venit, însă, singur, joi, la Curtea de Apel Bucureşti.

Tot în 19 februarie, în dosarul "Mită la PSD", a fost audiat senatorul Mircea Geoană, care a spus că nu a ştiut de încheierea vreunui contract între compania Interagro şi Insomar. El a subliniat că, în calitate de preşedinte al PSD, nu s-a ocupat de finanţarea campaniei electorale din 2009, când a candidat pentru funcţia de preşedinte al României.

Senatorul a precizat că, în cadrul unor "contexte sociale", l-a întâlnit pe omul de afaceri Ioan Niculae, arătând, însă, că nu a discutat niciodată cu acesta despre o potenţială intervenţie la Guvern pentru favorizarea firmelor lui Niculae.

"Am fost martor şi la primul proces. Acolo a fost o decizie de achitare a celor doi inculpaţi. (...) Mi-am menţinut în integralitate declaraţiile făcute în prima instanţă", a declarat Mircea Geoană după terminarea procesului de la Curtea de Apel Bucureşti.

În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.

Decizia Judecătoriei Sectorului 1 nu a fost definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a trimis în judecată, în 11 ianuarie 2012, pe liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, pe Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro, pe Viorel Bărac, director în acelaşi grup, precum şi pe Gheorghe Teodorescu de la Insomar, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice.
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a Partidului Social Democrat pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.

Pe parcursul cercetărilor, procurorii au mai stabilit că din suma de un milion de euro, s-au plătit efectiv 641.730 de lei, aproximativ 150.000 de euro, folosindu-se drept paravan un contract încheiat între societatea controlată de Ioan Niculae - Interagro şi SC INSOMAR SRL. Acest contract a fost încheiat pentru servicii fictive, tocmai pentru a se crea o acoperire aparent legală destinaţiei reale a sumelor de bani, şi anume finanţarea unui partid politic cu încălcarea dispoziţiilor legale, mai notau procurorii în rechizitoriul trimis instanţei.

Contractul propriu-zis şi actele aferente (procesul-verbal de recepţie, facturi) au fost încheiate de Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu, cu mijlocirea lui Ioan Niculae, au precizat procurorii DNA.