ONG-uri, despre modificarea statutului parlamentarilor: Parlamentul nu e instanţă de judecată

Septimiu Pârvu, director executiv al Asociaţiei Pro Democraţia, a spus că propunerile de modificare a statutului sunt în mare parte "negative", oprindu-se mai întâi asupra celei ce prevede ca solicitarea de reţinere, arestare sau percheziţie în cazul unui parlamentar să conţină probele pe care se întemeiază.

Potrivit articolului 24, alineatul 1, din proiect, o astfel de cerere "trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv, care justifică măsura solicitată, precum şi probele pe care se întemeiază".

"Practic, procurorii ar trebui să vină cu tot rechizitoriul pe masă. Se îngreunează un proces care este oricum unul destul de complicat", a spus Pârvu, adăugând că această prevedere i-ar putea descuraja pe procurori în a înainta astfel de cereri.

Aceeaşi prevedere a fost comentată şi de Georgiana Iorgulescu, director adjunct al Centrului pentru Resurse Juridice (CRJ), care a spus că este de acord să fie prezentate în cerere temeiul legal şi motivele pentru care se solicită reţinerea, arestarea sau percheziţia, dar nu şi probele, pentru că "parlamentul nu este instanţă de judecată".

Iorgulescu a mai spus că nu este de acord nici cu prevederea ce vizează sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în situaţia în care camera sesizată decide că nu există temei pentru reţinerea parlamentarului.

"Hotărârea prin care Camera constată că nu există temei pentru reţinere va fi comunicată de îndată şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru a se lua măsurile care se impun", se arată în alineatul 1 al articolului 23.

Potrivit Georgianei Iorgulescu, aceasta înseamnă "o potenţială cercetare a procurorului", pentru a se verifica dacă nu cumva acesta a comis vreun abuz. "Abuzurile se demonstrează, iar Parlamentul nu este instanţă de judecată", a argumentat Iorgulescu.

Septimiu Pârvu a arătat însă că, în ceea ce priveşte ridicarea imunităţii parlamentarilor, este adusă şi o îmbunătăţire în proiect. Dacă în actualul statut camera sesizată decidea asupra unei cereri de reţinere, arestare sau percheziţie a unui parlamentar "cu votul secret al majorităţii membrilor săi", în propunerea de modificare se prevede ca hotărârea să fie luată "cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi", înlesnind aprobarea unei astfel de cereri.

Pârvu a făcut o observaţie şi în ceea ce priveşte suma forfetară a parlamentarilor, care a fost stabilită la un întreg şi jumătate din indemnizaţie, în timp ce, în propunerea de modificare a statutului, această sumă trebuie să fie cel puţin egală cu o indemnizaţie şi jumătate. "Am înţeles că vor să modifice statutul parlamentarilor să mai reducă cheltuielile, pentru că sunt cu peste 100 mai mulţi parlamentari. Asta nu mă duce cu gândul la reducerea cheltuielilor", a spus Pârvu.

Pe de altă parte, Georgiana Iorgulescu a arătat că, în prezent, există reglementări contradictorii în ceea ce-i priveşte pe parlamentari. Pe lângă Statutul deputaţilor şi senatorilor, aprobat prin Legea 96/ 2006, există câte un capitol dedicat statutului deputaţilor şi respectiv statutului senatorilor şi în regulamentul Camerei Deputaţilor, respectiv al Senatului, acestea conţinând prevederi contradictorii. De exemplu, în Statutul deputaţilor şi senatorilor, cererea privind ridicarea imunităţii unui parlamentar se supune spre dezbatere şi adoptare în plenul camerei din care respectivul face parte în termen de cinci zile de la depunerea raportului de către Comisia juridică, în timp ce în regulamentul Senatului termenul este de 15 zile, iar în cel al Camerei, de 20 de zile, a arătat Iorgulescu.

Proiectul de modificare a Statutului senatorilor şi deputaţilor, obţinut de MEDIAFAX, mai aduce schimbări şi în ceea ce priveşte starea de incompatibilitate a parlamentarilor, care ar trebui confirmată de o comisie din Parlament după sesizarea ANI, pentru ca respectivul să fie nevoit să aleagă între funcţii, în timp ce parlamentarii declaraţi vinovaţi de conflict de interese printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă sunt sancţionaţi pentru prima dată prin interzicerea participării la lucrări pentru maximum şase luni.