„Până la 10 ani, aceasta este estimarea optimistă. Pentru că nu ştim ce se întâmplă în teritoriile în care au loc lupte în acest moment”, a declarat un purtător de cuvânt al Serviciului de Urgenţă de Stat al Ucrainei, Oleksandr Khorunzhiy, vorbind despre operaţiunile de îndepărtare a minelor şi a explozivilor pe teritoriu şi în apele ucrainene.
Până acum, Ucraina a reuşit să cureţe 620 de kilometri pătraţi de teren care era presărat cu mii de dispozitive explozive, inclusiv 2.000 de bombe aruncate cu aer, a spus el. Aproape 300.000 de kilometri pătraţi, aproximativ jumătate din teritoriul ucrainean, sunt „contaminaţi”.
Un militar rus va fi judecat în Ucraina pentru torturarea a nouă ostatici în oraşul Irpin, în afara Kievului. Anunţul a fost făcut de Procuratura Generală, potrivit rapoartelor Ukrinform. Procurorii au depus un rechizitoriu în cadrul unei anchete preliminare speciale pentru încălcarea legilor şi obiceiurilor războiului. Ancheta a constatat că, în martie 2022, inculpatul, care a operat ca parte a Regimentului 234 de Asalt al Forţelor Armate Ruse, a luat ostatici 9 bărbaţi şi i-a torturat împreună cu alţi soldaţi ruşi. „Prizonierii au fost bătuţi cu patul puştii şi lipsiţi de mâncare şi apă. Au fost ameninţaţi cu moartea”, a spus procurorul. Nu este primul caz de acest gen. Un alt soldat rus a fost acuzat în lipsă că a torturat o familie şi a jefuit în satul Lukashivka, din regiunea Cernihiv.
„Din toate silozurile de pe teritoriul ocupat temporar de forţele ruse aproape tot cerealele au fost luate. Îl iau în fiecare zi: un convoi de 30-50 de dube cu escorta ruşilor pleacă zilnic. Peste o mie de tone pe zi”, a declarat de primarul Melitopolului, Ivan Fedorov, conform celor raportate de Interfax. În ceea ce priveşte noua recoltă, subliniază el, „fermierii locali vor putea vinde doar unui reprezentant desemnat de ruşi, la un preţ de 80 de dolari pe tonă, care nu depăşeşte costul de producţie”. În caz contrar, cerealele vor fi pur şi simplu confiscate.
„Având o nevoie urgentă de adaptare a programelor academice la standardele Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina, la sfârşitul anului universitar, Facultatea de Filologie a început o reorganizare care se potriveşte cu convingerile comunităţii universitare şi cu poziţia universităţii, ceea ce este de înţeles în situaţia dificilă de război”, este comentariul Universităţii din Harkov de către V.N. Karasin. Reorganizarea facultăţii nu va mai cuprinde catedrele de limba şi literatura rusă, ci o facultate de Filologie slavă.
Miniştrii de externe ai G7 „au cerut Moscovei să-şi oprească atacurile şi ameninţările şi să deschidă porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente. Aceştia şi-au exprimat sprijinul pentru eforturile Naţiunilor Unite de redeschidere urgentă a unei rute a cerealelor în Marea Neagră şi pentru planul de acţiune al Comisiei Europene pentru rutele de solidaritate UE-Ucraina pentru transportul de cereale rutier, feroviar şi naval”. Este ceea ce se precizează în comunicatul ministerial de externe al G7 emis la finalul reuniunii miniştrilor de la Berlin.
Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, adresându-se lui Macron în conferinţa de presă de la sfârşitul Consiliului European, a declarat: „În această perioadă am primit 7,5 milioane de refugiaţi din Ucraina, 3 milioane sunt încă aici. Şi dumneavoastră şi echipa dumneavoastră, în calitate de Preşedinţie, aţi făcut posibil să acordaţi foarte rapid protecţie temporară care se traduce prin acces la piaţa muncii, la sistemul de educaţie, la sistemul de asigurări sociale. Toate acestea datorită preşedinţiei franceze”.
În mod surprinzător, preşedintele ucrainean Zelenski a făcut şi o legătură video cu publicul festivalului Glastonbury. „Răspândiţi adevărul despre războiul Rusiei. Cu cât mai mulţi oameni ni se alătură în apărarea libertăţii şi a adevărului, cu atât războiul rusesc se va încheia mai repede”, a spus el. „Timpul este nepreţuit şi fiecare zi se măsoară în vieţi umane”, a mai zis şeful Ucrainei.
A message from President of Ukraine Volodymyr Zelenskyy was just played on the big screens at The Other Stage, shortly before The Libertines’ stage-opening set. #Glastonbury2022 pic.twitter.com/LuXf2FfEBf
— Glastonbury Festival (@glastonbury) June 24, 2022
UPDATE 18:30 Moscova, 200 de luptători străini şi 100 de soldaţi ucraineni ucişi
Peste 200 de luptători străini şi până la 100 de soldaţi ucraineni au fost ucişi într-un atac cu rachete de precizie asupra ţintelor din regiunile Mykolaiv şi Harkov, a declarat astăzi purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konaşenkov, scrie agenţia de presă Interfax.
UE şi NATO formează o coaliţie pentru a duce „un război împotriva Rusiei”. Cuvintele dure sunt cele ale ministrului rus de externe Lavrov, conform căruia, Adolf Hitler, la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, „a reunit un număr semnificativ de ţări europene sub steagul său pentru un război împotriva Uniunii Sovietice”. Potrivit aceluiaşi Lavrov, care a făcut afirmaţii la Baku (Azerbaidjna), candidaturile Ucrainei şi Moldovei la aderarea la UE nu reprezintă nicio ameninţare pentru Moscova.
Un oraş golit de populaţie, afaceri distruse, pagube de peste 4,2 miliarde de dolari. Bilanţul în Cernihivului l-a făcut primarul Vladislav Atroşenko, într-un interviu acordat Interfax-Ucraina.
Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat că s-a găsit un „consens general” între părţi, pentru a debloca exportul de cereale din porturile ucrainene. „S-a ajuns la un consens general cu privire la crearea unui centru la Istanbul pentru operaţiunile şi gestionarea în siguranţă şi neîntreruptă a acestei activităţi de către soldaţii turci, ruşi şi ucraineni împreună, precum şi cu ONU”, a spus Akar, potrivit publicaţiei Hurriyet, oficialul adăugând că „în următoarele câteva zile ar putea exista evoluţii pozitive şi se pot lua măsuri concrete”.
„Este incredibil să auzim aceste cuvinte de la oficialii unei ţări care a ţinut Leningradul sub izolare timp de 900 de zile, unde aproape 700.000 de oameni au murit de foame”, a replicat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, potrivit Ria Novosti, care a scris pe Telegram, comentând declaraţiile ministrului german de externe, Annalena Baerbock, care potrivit Der Spiegel a spus că „războiul agresiv al Rusiei împotriva Ucrainei a transformat un val într-un tsunami, în timp ce Moscova foloseşte în mod deliberat foamea ca armă de război şi ţine ostatică întreaga lume”
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, l-a acuzat pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, că a prelungit criza alimentară respingând propunerile Moscovei privind exporturile de cereale. „Guterres încearcă să rezolve problemele exportului de cereale din porturile ucrainene fără a ţine cont de coridoarele pe care le anunţăm zilnic”, a spus Lavrov, într-un interviu acordat televiziunii publice din Belarus, „această situaţie creează probleme multor ţări în curs de dezvoltare”.
„Secretarul general al ONU, cu acţiunile sale, prelungeşte criza alimentară, făcând imposibilă trimiterea rapidă de cereale acolo. Este regretabil”, a continuat ministrul rus de Externe, care l-a atacat şi pe Guterres pentru că nu a luat în considerare ipoteza exportului de grâu ucrainean pe uscat prin Belarus, „o rută mai ieftină decât trecerea prin Polonia şi România”.
Un avion militar de marfă Ilyushin Il-76 s-a prăbuşit şi a luat foc în timp ce ateriza în apropiere de oraşul Ryazan din vestul Rusiei, vineri, ucigând trei dintre cele nouă persoane aflate la bord, a anunţat agenţia de presă Interfax.
Separat, agenţia de presă a citat Ministerul rus al Apărării care a declarat că avionul a suferit o defecţiune la motor în timp ce efectua un zbor de antrenament.
Premierul albanez Edi Rama a salutat joi posibilitatea ca Ucraina să se alăture ţării sale ca ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, dar a avertizat să nu îşi facă speranţe că va fi un proces rapid.
„Macedonia de Nord este candidată de 17 ani, dacă nu am pierdut numărătoarea, Albania de opt ani”, a declarat Rama la sosirea sa la un summit UE cu ţările din Balcanii de Vest. „Este un lucru bun să acordăm Ucrainei acest statut. Dar sper ca poporul ucrainean să nu-şi facă multe iluzii”.
Uniunea Europeană ar trebui să înceteze să mai adauge sancţiuni Rusiei pentru invazia sa în Ucraina şi, în schimb, să facă presiuni pentru o încetare a focului şi începerea negocierilor, a declarat joi un consilier de rang înalt al premierului ungar Viktor Orban.
De la începutul invaziei ruseşti în Ucraina, la 24 februarie, Uniunea Europeană, formată din 27 de ţări, a convenit asupra a şase pachete de sancţiuni care includ îngheţarea activelor şi interzicerea vizelor pentru oligarhii şi oficialii ruşi, controlul exporturilor, îngheţarea activelor băncilor centrale, deconectarea băncilor de la sistemul de mesagerie SWIFT şi interzicerea importurilor de cărbune şi petrol rusesc.
Cu toate acestea, Orban a declarat că UE ar trebui să îşi schimbe tactica.
„Am ajuns la un punct în care ne dăm seama că am urmat strategia timp de patru luni, avem unele realizări, dar dacă se continuă aşa, conform unei gândiri rezonabile, se va sfârşi într-un mod rău pentru Europa. Aşa că trebuie să ne gândim la ceva. Negocieri, încetarea focului, pace. Diplomaţie. Aceasta este soluţia noastră”, a spus Orban.
Vorbind în timpul unei scurte conferinţe de presă alături de preşedintele francez Emmanuel Macron şi de preşedintele Consiliului European Charles Michel, în urma deciziei UE de a acorda Ucrainei şi Republicii Moldova statutul de ţară candidată la UE, ea a declarat că „toate ţările trebuie să îşi facă temele înainte de a trece la următoarea etapă a procesului de aderare, dar sunt convinsă că toate vor acţiona cât mai rapid şi vor lucra cât mai mult posibil pentru a pune în aplicare reformele necesare”, potrivit CNN.
Ea a adăugat că decizia de astăzi întăreşte Ucraina şi Republica Moldova „în faţa agresiunii ruseşti şi întăreşte Uniunea Europeană, deoarece arată încă o dată lumii că Uniunea Europeană este unită şi puternică în faţa ameninţărilor externe”.
„Este un mesaj foarte puternic care este transmis. Un mesaj de unitate, de determinare în termeni politici”, a adăugat Charles Michel.
Într-un comunicat de presă după prima zi a summitului UE de două zile, Consiliul European a declarat: „Uniunea Europeană rămâne ferm angajată să ofere un sprijin militar suplimentar pentru a ajuta Ucraina să îşi exercite dreptul inerent de autoapărare împotriva agresiunii ruseşti şi să îşi apere integritatea teritorială şi suveranitatea. În acest scop, Consiliul European solicită Consiliului să lucreze rapid la o nouă creştere a sprijinului militar”.
Consiliul European a condamnat, de asemenea, „atacurile nediscriminatorii ale Rusiei împotriva civililor şi a infrastructurii civile”, adăugând că „dreptul umanitar internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte tratamentul prizonierilor de război, trebuie respectat”.
Ştirea iniţială: Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat joi că decizia UE de a accepta Ucraina ca ţară candidată la aderare este o victorie şi a promis că nu se va opri până când nu va fi înfrântă Rusia şi nu va fi asigurată aderarea deplină, potrivit Reuters.
Liderii Uniunii Europene au acceptat oficial Ucraina ca ţară candidată la aderarea la blocul celor 27 de ţări, o mişcare geopolitică îndrăzneaţă, salutată de Ucraina şi de UE însăşi ca un moment istoric.
„Aceasta este o victorie”, a declarat un Zelenski zâmbitor într-un scurt videoclip postat pe canalul său de Instagram, menţionând că Ucraina a aşteptat acest moment timp de 30 de ani.
„Putem să învingem inamicul, să reconstruim Ucraina, să aderăm la UE şi apoi ne putem odihni”, a spus el cu voce joasă.
„Sau poate că nu ne vom odihni deloc, copiii noştri s-ar simţi ofensaţi. Dar, fără nicio îndoială, vom învinge”.
Andriy Yermak, şeful de cabinet al lui Zelenski, a declarat că Kievul va implementa rapid planul necesar pentru începerea negocierilor de aderare.
„Ucraina va fi în UE”, a scris el pe Twitter.