Este făcut pe şase luni, este adevărat, cum la fel de adevărat este că programul de guvernare al USL pentru 4 ani, elaborat pe când partidele din Uniune erau în opoziţie, deşi poate fi criticat, merită o analiză atentă, iar ZF l-a întors, la vremea respectivă, pe toate feţele.

Dar, tocmai pentru că este un program pentru şase luni şi nu pentru o viaţă de om, el trebuia să conţină clar măsurile pentru şase luni. Nimeni nu i-a cerut imposibilul acestui guvern. Tocmai de aceea, fraze de tipul:

"Priorităţile esenţiale sunt: Respectarea legilor, fără excepţii, fără derogări sau scuze; Repararea inechităţilor sociale; Implementarea unei viziuni economice de lungă durată, care să ofere predictibilitate, locuri de muncă şi să protejeze resursele naturale ale ţării" nu-şi aveau locul în acest program. Inechităţile sociale nu se repară în şase luni, nici măcar în şase ani. Iar respectarea legilor este un deziderat de 20 de ani şi niciun guvern nu se poate mândri că a avut cine ştie ce succes.

Dar, ca şi în alte dăţi, totul este plasat sub zodia ambiguităţilor profitabile. De la ce trecem pe hârtie, la ce facem în viaţă. Iată un caz concret.

Ministrul demisionar al finanţelor, Bogdan Drăgoi, a susţinut, zilele trecute, ambiguu, că a lăsat în visterie 5 mld. euro şi pare că a obţinut ce şi-a dorit: confuzia. Oamenii care nu sunt obişnuiţi cu structura unui buget au înţeles că, cu aceşti bani, pot fi majorate salariile bugetarilor şi nu că ei sunt bani împrumutaţI în avans şi sunt destinaţi acoperirii deficitului bugetar (care, sigur, poate fi şi majorat, dacă majorăm salariile).

Victor Ponta a înţeles, fără doar şi poate, despre ce este vorba, dar nu a ţinut deloc să limpezească apele, dimpotrivă, a ridicat miza.

"Acum, când Florin Georgescu a început să se uite pe hârtii, pe buget, rezultă foarte clar că nici Guvernul Boc şi nici Guvernul Ungureanu nu au prevăzut bani pentru creşterea salariilor, nu au alocat niciun leu pentru restituirea sumelor încasate ilegal de la pensionari."

Victor Ponta seamănă în aceste declaraţii cu Emil Boc atunci când a preluat primul mandat, la finele lui 2008, şi când acuza Guvernul Tăriceanu că a cheltuit banii BCR, 3 mld. euro spunea el, pe salarii şi pensii şi i-a lăsat visteria goală. Doar că Tăriceanu, într-adevăr, cheltuiese banii BCR pentru că veniturile i se prăbuşiseră, iar dobânzile la titlurile de stat ajunseseră prohibitive, peste 14%. (Când dobânzile au scăzut, Guvernul lui Boc ar fi trebuit să emită titluri de stat şi să pună banii la loc, dar nu a făcut-o.)

Cum Tăriceanu nu prea a avut de ales decât să folosească banii BCR pentru că nu a putut ajusta cheltuielile la veniturile în scădere, nici Guvernul Ungureanu nu avea cum să stângă bani pe care să-i lase lui Ponta pentru majorarea salariilor, atâta vreme cât bugetul este pe deficit.

Dar Ponta s-a folosit de această situaţie pentru a întări cofuzia, nu pentru a o risipi. Sigur, fraza lui, cea cu Georgescu cotrobăind prin hârtii, are o cheie ironică: nu aţi pus bani deoparte pentru salarii, dar aţi avut bani pentru clientela politică, când aţi dat 150 mil. euro pentru administraţia locală! Dar cine stă azi să decripteze ironiile lui Ponta?

Este mai profitabilă confuzia. Este mai lesnicioasă fraza goală care nu te angajează la nimic. Cine ar putea ataca bunele intenţii ale viitorului guvern, cuprinse în programul de guvernare, atunci când acesta susţine: "Toleranţă zero faţă de corupţie şi clientelism. Continuarea eforturilor pentru atingerea obiectivelor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare."?

Citeşte mai multe despre programul de guvernarea al lui Ponta de pe www.zf.ro