Opoziţia susţine că revizuirea Constituţiei trebuie să prevadă şi ridicarea imunităţii preşedintelui

Senatorul PSD Titus Corlăţean şi deputatul PNL Daniel Stamate Budurescu au declarat, miercuri, că doresc inclusiv ridicarea imunităţii pentru preşedinte, în timp ce Attila Korodi (UDMR) a spus că sunt slabe şansele ca proiectul de Constituţie să treacă, iar senatorul PDL Marian Rasaliu a catalogat ridicarea imunităţii drept o chestiune de normalitate.

Corlăţean a declarat, miercuri, la Senat că ar fi de acord cu renunţarea la imunitatea parlamentarilor, propusă în proiectul de revizuire a Constituţiei, dacă măsura s-ar aplica şi şefului statului.

"Visul de-o viaţă al lui Traian Băsescu - statul poliţienesc şi arestările pe bandă rulantă. Nu e o surpriză. Aş fi chiar de acord cu această propunere care oricum nu se răgăseşte în nici o Constituţie a vreunui stat membru al UE, dacă preşedintele va descoperi că este singurul protejat de o aşa-zisă imunitate şi ar renunţa la ea. Numai cu această condiţie aş fi de acord ca şi noi să renunţăm la imunitate. Toţi să fie egali în faţa legii. Nu să fie unii fraieri şi alţii mai inteligenţi", a spus el.

Corlăţean a adăugat că un proces de revizuire constituţională are nevoie de o dezbatere serioasă, de o majoritate consistentă - cel puţin două treimi în Parlament. "Acest lucru, realist vorbind, nu va putea fi posibil decât după următoarele alegeri, când vom discuta în Parlament foarte serios această chestiune pentru că revizuirea Constituţiei este necesară din foarte multe puncte de vedere".

"Faptul că domnul Băsescu are nevoie din nou de un referendum care să fie în jurul datei alegerilor locale din România nu este o surpriză. Este o şmecherie cu care deja ne-am obişnuit", a mai spus el.

O idee în acest sens a exprimat şi deputatul PNL Daniel Stamate Budurescu. "Este o abordare foarte interesantă. În primul rând, aş vrea să spun că noi, parlamentarii – senatori sau deputaţi, nu dorim să avem niciun fel de privilegii. Din acest punct de vedere pare a fi o idee interesantă dacă toţi cei care sunt aleşi pot să fie arestaţi oricând, atunci când DNA-ul sau DIICOT-ul au probleme. Eu nu m-aş opri doar la parlamentari. Aş merge până la preşedintele ţării. De ce domnia sa să fie singurul dintre aleşi care beneficiază de asemenea imunitate? Pentru că, după cum ştiţi, la parlamentari imunitatea nu mai există. Singurul care are aceste lucruri în plus faţă de toţi ceilalţi este reprezentantul statului", a spus el.

Budurescu a atras atenţia şi asupra posibilelor abuzuri. "Faptul că pot fi arestaţi oricând, poate duce la o mică complicaţie. Să presupunem că în Senat – aşa cum echilibrul este foarte fragil – este un proiect de lege pe care Guvernul doreşte neapărat să-l treacă şi are nevoie de un vot în plus. Atunci este foarte simplu să arestezi pe drum 2-3 senatori, îi ţii 3-4 ore până trece votul, şi uite aşa am trecut şi legea", a spus el.

Pe de altă parte, Attila Korodi, deputat UDMR a ezitat să se pronunţe ferm asupra acestei prevederi. "Nu mă pot exprima încă dacă aceasta este soluţia cea mai bună. Trebuie analizată mai mult această chestiune", a spus el.

Korodi a spus însă că având în vedere faptul că la ora actuală nu este o majoritate amplă în Parlament, sunt slabe mici ca o nouă Constituţie să fie adoptată. "Această dezbatere va parcurge un timp destul de lung pentru că procesul constituţional înseamnă o majoritate amplă a Parlamentului şi la ora actuală, cu o divizare aproape jumătate-jumătate opoziţie-guvern, sunt şanse prea puţine ca o nouă Constituţie să fie adoptată. Sunt convins că proiectul de lege de revizuire a Constituţiei va genera nişte discuţii care vor fi utile după alegeri. Poate atunci se va crea o şansă ca realmente să modificăm Constituţia", a spus deputatul UDMR.

La rândul său, Marian Rasaliu, senator PDL de Braşov, a spus că măsura este una de normalitate şi necesară în condiţiile revizuirii Constituţiei.

"Eu zic că face parte din revizuirea Constituţiei, revizuire care este absolut necesară în vederea modernizării statului român. Este o chestiune normală în momentul în care ai încălcat legea să te supui organelor în drept iar în cazul în care se dovedeşte acest lucru, să se meargă mai departe cu cercetările iar justiţia să-şi spună cuvântul. Niciun cetăţean în afara parlamentarilor nu este protejat de acest lucru. Nu văd de ce parlamentarii ar avea nevoie de o protecţie în plus. În momentul în care ai încălcat legea, trebuie să te supui rigorilor acesteia", a spus el.

Percheziţia, reţinerea sau arestarea parlamentarilor se face fără avizul Legislativului, conform proiectului de lege de revizuire a Constituţiei făcut public, miercuri, de Administraţia prezidenţială.

Conform proiectului, trimis miercuri de către şeful statului Consiliului Legislativ pentru avizare, la articolul privind imunitatea parlamentară se stipulează că "parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului".

"Urmărirea, percheziţia, reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată
aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", mai prevede acelaşi articol.

Legea fundamentală în vigoare prevede: "Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri"