Oprea a transmis, la Consiliul JAI, că România preia solicitanţi de azil, dar fără cote obligatorii

Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a prezentat luni, la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care a avut loc la Bruxelles, mandatul încredinţat de preşedintele României şi de primul ministru.

În intervenţia sa, vicepremierul Gabriel Oprea a declarat că România susţine nevoia unei abordări comune a problemei migraţiei, cu care se confruntă unele state europene, apreciind ca necesară coerenţa cu orientările strategice date de Consiliul European extraordinar din 23 aprilie în ceea ce priveşte caracterul voluntar al măsurilor de solidaritate ale Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, ministrul Gabriel Oprea a menţionat că pentru asumarea unui nou angajament politic în privinţa relocării intra-UE este necesară o foarte atentă cuantificare a tuturor aspectelor de natură practică la care obligă o astfel de măsură, cum ar fi implicaţiile financiare, situaţia capacităţilor naţionale de recepţie, integrarea persoanelor relocate în ţările-gazdă, durata de relocare şi aspectele privind returnarea.

În cadrul discuţiilor cu miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi membrii Comisiei Europene, vicepremierul Gabriel Oprea a subliniat că România contribuie activ la securitatea comună a Uniunii Europene, fiind pe locul II ca număr de experţi care activează în FRONTEX şi, în special, prin securizarea a 2.070 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene, lucru pe care îl face cu responsabilitate, acţionând ca un membru de facto al spaţiului Schengen.

Referindu-se la situaţia înregistrată în statele europene, vicepremierul Gabriel Oprea a susţinut că este nevoie de o strategie amplă, integratoare şi finanţată corespunzător, care să vizeze atât intervenţia la sursă a cauzelor, cu măsuri de natură economică, socială şi educaţională, cât şi cooperarea cu ţările de tranzit, care joacă un rol crucial în limitarea plecărilor masive spre Europa.

Vicepremierul Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă intensificarea tuturor măsurilor de combatere a traficului ilegal de persoane prin consolidarea şi intensificarea schimbului de informaţii şi date, şi a anunţat că România este dispusă să contribuie suplimentar la activităţile operative ale FRONTEX şi ale altor agenţii ale Uniunii Europene din domeniul securităţii.

De asemenea, Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă luarea cu celeritate a măsurilor de triere pentru identificarea persoanelor care nu se califică pentru obţinerea protecţiei internaţionale şi returnarea acestora conform standardelor în materie.

Ministrul Afacerilor Interne a menţionat că este necesară monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei şi în alte zone de conflict care ar putea genera fluxuri masive de refugiaţi, referindu-se la Ucraina. Totodată, este importantă şi consolidarea cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite din cel puţin două considerente - al sprijinului umanitar pe care îl poate oferi în zonele de conflict şi al misiunilor de menţinere a păcii pe care le poate lansa sau consolida în zonele de interes pentru Uniunea Europeană.

"Am susţinut permanent aplicarea principiului solidarităţii, iar România ştie să fie solidară cu partenerii săi din Uniunea Europeană", a declarat vicepremierul Gabriel Oprea, în încheierea intervenţiei sale la Consiliul JAI.

În cadrul reuniunii, la care participă miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi reprezentanţii Comisiei Europene, sunt luate în discuţie toate aspectele cuprinse în pachetul de propuneri prezentat de către Comisia Europeană la data de 9 septembrie.

Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia. Este puţin probabil să se ajungă la un acord privind stabilirea de cote obligatorii pentru distribuirea a 160.000 de imigranţi, aşa cum a propus Comisia Europeană.

Consiliul European a stabilit în iulie distribuirea a 32.256 de imigranţi cu statut de refugiat. De asemenea, s-a stabilit ca cifrele să fie actualizate în decembrie 2015 până la limita totală de 40.000 de persoane. Ţările care vor participa la acest mecanism vor primi câte 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat.

În cadrul acestei scheme iniţiale de relocare, România ar fi urmat să primească 2.362 de imigranţi extracomunitari.

În contextul afluxului de refugiaţi, Comisia Europeană a propus, în 9 septembrie, o serie de măsuri: distribuirea de urgenţă a 120.000 de refugiaţi ajunşi deja în Grecia, Ungaria şi Italia în alte state UE. Această cifră se adaugă celor 40.000 de refugiaţi propuşi pentru a fi redistribuiţi în mai din Malta, Italia şi Grecia; un mecanism permanent de distribuire a imigranţilor destinat tuturor statelor membre, care să poată fi activat oricând pentru a veni în ajutorul statelor membre confruntate cu situaţii de criză; elaborarea unei liste cu "ţări de origine sigure", precum Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru, Serbia şi Turcia, în care pot fi repatriaţi solicitanţii de azil; un plan de acţiune comun pentru repatrierea extracomunitarilor şi constituirea unui fond de încredere de 1,8 miliarde de euro pentru îmbunătăţirea situaţiei din Africa prin abordarea cauzelor imigranţiei clandestine.

Potrivit propunerii Comisiei Europene, România ar urma să primească 6.351 de refugiaţi, Germania, 31.443, iar Franţa 24.031. Pentru Spania, propunerea este de 14.931 de extracomunitari, în Polonia ar urma să ajungă 9.278, iar în Olanda 7.214.

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta au susţinut că România nu poate primi mai mulţi migranţi decât îi permite capacitatea de 1.785 de locuri, iar joi va avea loc şedinţa CSAT în care se va discuta situaţia privind cotele de refugiaţi.

Şeful statului declara că a luat act cu nemulţumire de proiectul prezentat în PE şi că mandatul României la conferinţa JAI va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiaţi, adăugând că nu este oportun şi nu este o soluţie să fie stablite astfel de cote.

Preşedintele Klaus Iohannis a arătat, luni, că tematica cotelor obligatorii este pe cale să dispară din discursul liderilor UE, iar România va căuta alte metode prin care să-şi arate solidaritarea, precizând că subiectul migraţiei va fi discutat inclusiv în Parlament.

Preşedintele a dat asigurări că România nu se află în acest moment în faţa ameninţării unui val de imigraţi, aşa cum se întâmplă în ţări vecine, şi nu au fost luate măsuri speciale, având în vedere că imigranţii nu văd ţara noastră ca o destinaţie.