Oprişan, achitat pentru că procurorii şi-au bazat acuzaţiile pe interpretări juridice eronate. Motivarea instanţei

Potrivit motivării făcute de magistratul Lucian Buta, de la Judecătoria Cluj-Napoca, cel care a dat sentinţa de achitare, decizia a fost luată după ce pe parcursul procesului el a analizat faptele descrise în rechizitoriu şi a concluzionat că acuzarea s-a bazat, inclusiv, pe interpretări juridice eronate, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Acuzarea s-a bazat pe cele două rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, pe raportul de control al Camerei de Conturi Vrancea, pe interpretări juridice eronate şi pe declaraţiile unor martori. Rapoartele specialiştilor Laurenţiu Hanganu şi Tătaru Dumitru vehiculează o mare cantitate de informaţie incorect ierarhizată din punct de vedere juridic (în funcţie de elementele constitutive ale infracţiunilor imputate celor şase inculpaţi) sau pur şi simplu eronată. Constatările specialiştilor au depăşit masiv competenţele legale ale acestora şi sunt lipsite de semnificaţia juridică atribuită de procuror", se arată în motivarea judecătorului Lucian Buta.

În documentul citat se mai arată că procurorii au preluat interpretările juridice eronate din aceste rapoarte, "care au fost întocmite de persoane lipsite cu desăvârşire de studii juridice".

Judecătorul mai arată în motivare că în acest dosar şi prejudiciul, de un milion de euro, este stabilit în mod eronat.

"Omisiunile din cursul urmăririi penale constând în neefectuarea unei expertize în specialitatea de drumuri şi poduri şi în neevaluarea efectivă a Complexului Căprioara au condus la imposibilitatea economică a evaluării eventualului prejudiciu. În aceste condiţii, faţă de principiul enunţat de art. 4 alin. 2 din Codul de procedură penală potrivit căruia «orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează în favoarea suspectului sau inculpatului», instanţa a constatat lipsa pagubei", se arată în motivarea judecătorului.

Judecătorul Lucian Buta mai susţine că, în faţa instanţei, Marian Oprişan şi ceilalţi cinci inculpaţi nu şi-au recunoscut faptele de care au fost acuzaţi.

”Declaraţiile martorilor cauzei nu sunt în măsură să fundamenteze acuzaţiile, iar numeric, ponderea mărturiilor este net în favoarea apărării", se mai arată în motivarea instanţei.

Magistratul mai arată în motivarea deciziei sale că Marian Oprişan a declarat în faţa instanţei, pe durata procesului, că acest dosar este "o răfuială politică", lucru care a cântărit în decizia de achitare.

Pentru a-şi susţine decizia, judecătorul a indicat şi un link pe Youtube, unde poate fi văzută afirmaţia fostului preşedinte Traian Băsescu, potrivit căreia "singura stare de urgenţă a lui Marian Oprişan este la DNA".

"Instanţa nu este în măsură să confirme susţinerile inculpatului, însă este cert că afirmaţia menţionată nu a fost făcută în exercitarea vreuneia din atribuţiile constituţionale ale preşedintelui României, mai ales în condiţiile în care urmărirea penală împotriva inculpatului Oprişan Marian a fost începută ulterior, la data de 5 octombrie 2005. Faţă de cele considerentele expuse în secţiunile I - IX, instanţa va pronunţa achitarea inculpaţilor, respectiv încetarea procesului penal, potrivit distincţiilor din precedent", se mai arată în rechizitoriul judecătorului Lucian Buta.

La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan (PSD) a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.

Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.

Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la "Căprioara" şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila "Rucăr" şi "Hanul dintre Vii", situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.

În 2006, când Oprişan a fost deferit justiţiei, DNA spunea că Judecătoria Focşani este cea competentă pentru a soluţiona cauza. În 14 noiembrie 2007 însă, magistraţii de la Judecătoria Focşani au dispus restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Focşani, pentru refacerea urmăririi penale.

Citeşte şi: Marian Oprişan, achitat în procesul de corupţie care se judecă de aproape 9 ani: Mulţumesc DNA pentru imensa lecţie de viaţă, care m-a făcut mai înţelept

În februarie 2008, dosarul lui Marian Oprişan a ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Vrancea. O lună mai târziu, procesul a fost mutat la Tribunalul Cluj, după ce instanţa supremă a admis strămutarea acestuia.

Atunci, strămutarea a fost cerută de procurori, care au susţinut că Oprişan ar fi oferit locuinţe unor judecători din zonă şi că popularitatea acestuia ar putea afecta judecata imparţială a magistraţilor.

La sfârşitul lunii decembrie 2009, dosarul a fost trimis la Judecătoria Focşani, în urma declinării de competenţă. Dosarul nu a rămas însă pe rolul instanţei vrâncene, el ajungând, pentru a doua oară, la Judecătoria Cluj-Napoca.

Astfel, din 7 iulie 2010, dosarul s-a aflat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare a cazului.

În 6 februarie, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vrancea, Marian Oprişan, şi ceilalţi cinci inculpaţi în dosarul de corupţie au fost achitaţi, în urma unei decizii a magistraţilor Judecătoriei Cluj-Napoca. Decizia nu este însă definitivă.

Potrivit deciziei instanţei, Marian Oprişan a fost achitat pentru infracţiunile de utilizare a creditului în alte scopuri, abuz în serviciu şi fals intelectual. Instanţa a dispus, de asemenea, încetarea procesului penal împotriva preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de uz de fals.

Magistraţii au decis încetarea procesului penal şi în cazul vicepreşedintelui CJ Vrancea, Mircea Diaconu, pentru infracţiunile de care a fost acuzat. Totodată, magistraţii au dispus şi achitarea lui Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice din Consiliul Judeţean Vrancea, pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu, instanţa dispunând, totodată, încetarea procesului penal pentru complicitate la fals intelectual şi uz de fals.

Instanţa a decis achitarea şi în cazul Valeriei Teodorescu, directorul Direcţiei Economice din CJ Vrancea, pentru abuz în serviciu, complicitate la această faptă şi complicitate la utilizarea creditului în alte scopruri şi încetarea procesului penal împotriva acesteia pentru fals intelectual şi uz de fals.

Un alt inculpat în acest dosar, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean Vrancea, a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu. De asemenea, instanţa a decis încetarea procesului penal în cazul său pentru complicitate la fals intelectual şi uz de fals.

Instanţa a mai decis şi achitarea lui Valeriu Iacob, fost diriginte de şantier, pentru complicitate la abuz în serviciu şi a dispus încetarea procesului penal pentru fals intelectual şi complicitate la uz de fals.

Magistraţii Judecătoriei Cluj-Napoca au mai decis ridicarea sechestrului asigurător pus de procurori prin decizii din 2005 şi 2006 pe mai multe bunuri ale lui Marian Oprişan şi ale celorlalte persoane judecate în acest dosar.

În 5 iunie 2014, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la posibile abateri disciplinare săvârşite de magistraţii clujeni care judecă dosarul de corupţie al lui Oprişan. Surse oficiale din DNA au precizat atunci, pentru MEDIAFAX, că DNA solicită efectuarea verificărilor cu privire la faptul că, deşi Oprişan a fost trimis în judecată în iunie 2006, dosarul în care acesta este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals nu a fost soluţionat, fiind acordate zeci de termene.

Potrivit sursei citate, judecătorul fondului nu a dispus nicio măsură pentru a judeca cu celeritate, deşi cunoaştea că dosarul este pe rolul instanţelor de judecată de peste opt ani, din care patru ani la Judecătoria Cluj-Napoca.