Orban: PSD nu vrea ca alegerile locale să se organizeze pe noua lege electorală, e un boicot ascuns

Ludovic Orban a precizat că principalele dezbateri care au avut loc la Cotroceni au vizat printre altele codul electoral şi asigurarea de două procente din PIB, cheltuili pentru sectorul de apărare.

”Dacă va organiza o întâlnire cu partidele politice, preşedintele va face consultările pe tema adoptării codului elecotoral”, a mai spus Orban, precizând că doreşte să tragă un semnal de alarmă, cu privire la legea alegerilor locale, ”care se află într-o urgenţă reală”.

Orban a precizat că liberalii atrag atenţia asupra urgenţei adoptării legii elecotrale, astfel că adoptarea acestei legi trebuie făcută până cel târziu 1 iunie 2015.

Liderul deputaţilor PNL a explicat că există o exigenţă constituţională cu privire la modificarea legislaţiei electorale, care trebuie făcută cu cel puţin un an de zile înainte de data alegerilor.

”Pentru alegerile locale, termenul limită de promulgare este în jurul datei de 15 iunie, pentru că alegerile locale trebuie organizate în jurul acelei date, întrucât expiră mandatele aleşilor locali care au intrat în mandat în 2012. Aş vrea să trag un semnal de alarmă şi cred că ar fi foarte potrivită o consultare organizată de preşedintele României, pentru că simt un boicot, nu făţiş, ci un boicot ascuns din partea formaţiunilor politice, în principal un boicot din partea PSD, care, în opinia mea, nu îşi doreşte ca viitoarele alegeri locale să fie organizate în baza noii legi adoptată de comisia de cod electoral”, a explicat Ludovic Orban.

El a precizat că acest boicot este evident prin modul în care se procedează, în Senat, prima cameră sesizată în cazul legilor elecotrale, unde ”proiectul de lege a fost transmis spre avizare la mai multe comisii, inclusiv la cea de drepturile omului.

”Termenele programate pentru începerea dezbaterilor sunt după Paşte, după data de 15 aprilie, ceea ce înseamnă că Senatul nu va începe dezbaterea în plen înainte de 1 mai, ceea ce, după opinia mea, semnifică practic imposibilitatea de a adopta legea în timp util, ţinând cont şi de faptul că, după adoptarea legii, mai există un termen pentru atac la Curtea Constituţională şi de asemenea există un termen în care preşedintele poate să promulge legea”, a mai afirmat liderul grupului PNL din Camera Deputaţilor.

Comisia de Cod electoral a finalizat, la începutul lunii martie, proiectul de lege privind partidele politice şi proiectele privind alegerile locale şi finanţarea partidelor.

Noul proiect de lege privind alegerile locale stabileşte, între altele, că preşedinţii consiilor judeţene vor fi aleşi indirect prin vot secret al consilierilor judeţeni, cu majoritate simplă.

Proiectul prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene, dar şi vicepreşedinţii şi viceprimarii să fie aleşi în mod indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia pot fi demişi, însă, la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică voturile a două treimi din numărul total, şi motivat.

Deputatul PNL Victor Paul Dobre a precizat că, astfel, se revine la prevederile legale din 2004. O altă prevedere a proiectului de lege este că primarii se vor alege într-un singur tur, ca şi în prezent.

Toate candidaturile vor trebui să fie însoţite de liste de susţinători de minimum 1% din numărul total al alegătorilor, dar nu mai puţin de 100 de susţinători pentru comune, 500 pentru oraşe de rangul 2 şi 3 şi 1000 de susţinători pentru municipii şi pentru Bucureşti.

Comisia a mai stabilit că toate cheltuielile din procesul electoral se vor recupera de la bugetul de stat, nu de la bugetele locale, cum este în prezent, precum şi implementarea registrului electoral al AEP pentru gestionarea cetăţenilor cu drept de vot şi introducerea sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi a votului.

Preşedintele comisiei, Valeriu Zgonea, a precizat că procesul electoral în sine va fi coordonat de AEP, iar partea de implementare informatică va fi coordonată de STS, care asigură transferul de date între secţiile de vot, birourile electorale judeţene şi Biroul Electoral Central.

Membrii comisiei au mai stabilit ca, în cazul în care consilierii părăsesc partidele pe listele cărora au candidat, prefecţii să fie cei care vor constata încetarea mandatului şi nu prin votul consilierilor, cum era până acum.

Victor Paul Dobre a arătat că, prin această prevedere, se doreşte să se evite situaţia în care, deşi partidele decid retragerea sprijinului politic unor consilieri, încetarea mandatului nu se pune în practică deoarece nu se votează în consiliu.