Video Orban: Regret că nu am mandat complet la CE; am mari ezitări să fiu politician în România - I

Comisarul Orban a mai spus că regretă faptul că nu a avut un mandat complet, de cinci ani, în calitate de comisar european, el apreciind că astfel ar fi putut îmbogăţi şi mai mult politica de multilingvism.

Întrebat de ce numele său nu a fost auzit printre cele vehiculate ca potenţiali viitori comisari europeni români, Orban a spus că acest lucru se justifică prin faptul că a fost trimis la Bruxelles de Guvernul anterior.

Leonard Orban nu a ascuns faptul că i-ar fi plăcut un nou mandat la CE. Întrebat în legătură cu faptul că şi Dacian Cioloş, cel mai intens vehiculată variantă de comisar european, provine tot din Guvernul anterior, Orban a spus că acesta a fost un ministru independent, iar numele lui se leagă de opţiunea României pentru un anumit portofoliu.

Pe de altă parte, întrebat în legătură cu planurile de viitor, Orban a spus că deocamdată nu ştie ce va face, însă a adăugat că are nenumărate opţiuni. Una dintre ele ar fi intrarea în viaţa politică, însă comisarul a spus că are ezitări în această privinţă.

Pe de altă parte, Leonard Orban a subliniat că, fără a dori să pară lipsit de modestie, consideră că a făcut foarte multe lucruri pentru România şi că "nimeni nu mai are aceste competenţe în momentul de faţă" şi este normal pentru că a fost membru în Comisia Europeană pentru un număr de ani.

Comisarul european a mai spus că nu este exclus ca şi în continuare viaţa sa să se desfăşoare tot la Bruxelles.

Agenţia MEDIAFAX vă prezintă prima parte a interviului acordat de comisarul european pentru Multilingvism, Leonard Orban.

Rep.: Având în vedere că sunteţi oarecum la final de mandat în calitatea de comisar pentru Multilingvism, cred că este momentul să faceţi un bilanţ al activităţii dumneavoastră din perspectiva reuşitelor, dar şi a nereuşitelor. Care este bilanţul?

L.O.: Cred că încă mai avem câteva acţiuni importante care vor fi realizate în perioada viitoare. De exemplu, vom lansa două noi platforme permanente: una pentru dialogul cu mediul de afaceri şi alta în ceea ce priveşte dialogul cu societatea civilă în domeniul Multilingvismului. Deci nu am încheiat încă eforturile pe care le facem în ceea ce priveşte domeniul multilingvismului. Dar, dacă aş trage linie, cred că principala realizare ar fi îmbogăţirea semnificativă a politicii de multilingvism, în special prin adoptarea noii strategii în anul 2008, care a permis ca multilingvismul să fie o politică în strânsă legătură cu foarte multe domenii cheie din UE. Am vorbit de componenta legată de mediul de afaceri, de componenta legată de relaţiile externe, bineînţeles de capacitatea de a oferi mai multe şanse pe piaţa municii pentru cetăţenii din Uniunea Europeană. Dialogul intercultural iarăşi este un lucru la care sunt realmente încântat pentru ceea ce s-a realizat. Cred că sunt lucruri importante.

N-aş putea vorbi de nerealizări. Singurul lucru pe care nu-l consider ... care din păcate nu s-a putut împlini este că, din păcate, nu am avut un mandat complet, nu am avut un madat de cinci ani, ci mandatul va fi în final undeva la trei ani de zile. Şi, în condiţiile acestea, practic am avut cu doi ani mai puţin, iar în doi ani am fi avut timp să îmbogăţim şi mai mult, inclusiv să atacăm chestiuni foarte sensibile în ceea ce priveşte politica de multilingvism ... să le atacăm şi din alte puncte de vedere.

Rep.: Portofoliul dumneavoastră, s-a spus despre el că ar fi lipsit de importanţă. Au existat de-a lungul timpului exprimări oficiale în acest sens. Aş vrea să vă întreb, apropo de acest lucru, dacă dumneavoastră credeţi că aveţi vreo vină sau vă asumaţi vreo parte de responsabilitate pentru faptul că a fost perceput astfel ? Şi, în al doilea rând, va mai exista acest portofoliu în viitoarea Comisie?

L.O.: Încep cu cea de-a doua chestiune. Este foarte probabil că politica de multilingvism va exista. Poate nu singură, poate va fi legată de altă politică....poate cultura şi multilingvismul. Anumite componente ce ţin, dacă vreţi, de drepturile fundamentale şi aici drepturile lingvistice sunt parte a drepturilor fundamentale - probabil vor fi gestionate de către persoana care va fi responsabilă de portofoliul drepturilor personale, un portofoliu nou-anunţat de actualul şi viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Deci, în mod cert, politica de multilingvism va rămâne una dintre politicile Uniunii Europenie şi, în mod cert, va fi un comisar care va gestiona această chestiune, probabil cu o altă politică. Până la urmă, va fi decizia viitorului preşedinte al Comisiei Europene, adică a domnului Barroso.

În ceea ce priveşte prima parte a întrebării, sigur, eu pot să-mi asum nenumărate nerealizări, dar pe aceasta în niciun caz. S-a spus că România a obţinut portofoliul acesta pentru că Orban nu a avut o personalitate, nu a fost o personalitate politică predominantă a vieţii româneşti. Vreau să vă spun că n-are niciun fel de legătură. Eu şi cu doamna Kuneva (Meglena Kuneva, Bulgaria - comisar european pentru protecţia consumatorilor - n.r.) am venit cam pe la jumătatea funcţionării CE. O redistribuire completă a portofoliilor nu era posibilă, pentru că deja existau comisari care gestionau aceste poziţii. Şi atunci, soluţia cea mai simplă şi care era logic a fi luată era ca de la comisarii care aveau un număr mai mare de politici comunitare să se extragă câte o politică şi să fie dată noilor comisari. Aşa s-a întâmplat şi în cazul doamnei Kuneva - protecţia consumatorului era legată de celelalte politici comunitare cum sunt sănătatea alimentară, dar şi sănătatea publică şi doar această parte a fost extrasă şi dată doamnei Kuneva. La fel s-a întâmplat şi în cazul meu: comisarul care gestiona politica de educaţie, cultură, tineret, sport şi multilingvism n-a mai gestionat politica de multilingvism.

Vreau să se înţeleagă foarte clar: nu am intrat la începutul Comisiei când erau pe masă toate opţiunile şi atunci puteam să obţinem şi asta, şi asta. Nu! Am intrat într-o comisie funcţionând din plin, în care lucrurile erau clar create, în care fiecare dintre comisari ţinea la fiecare dintre politicile pe care le gestiona. De exemplu, vă mărturisesc că, în momentul în care am discutat cu Jan Fiegel, comisarul care gestiona până la momentul respectiv portofoliul de multilingvism, mi-a spus că ţine enorm la această politică, s-a ataşat enorm ... N-am înţeles atunci, dar am înţeles ulterior. Nu a fost deloc simplu. Chiar şi această luare a unei singure politici de la un anumit comisar, nici asta nu a fost deloc simplu în relaţia cu respectivii comisari.

Deci vreau să clarificăm aceste chestiuni, nu au avut niciun fel de legătură cu competenţele mele, cu profilul meu politic sau nepolitic. Cred că în momentul în care se trage linie şi este analizată activitatea mea - şi vorbesc de Bruxelles, nu vorbesc de România - cred că lucrurile nu sunt deloc negative. Dimpotrivă, aş spune că sunt pozitive, chiar foarte pozitive. Uităţi-vă numai un pic doar la evaluările care au fost făcute de diferiţi reprezentanţi în domeniul multilingvismului, ce spun ei despre ce s-a întâmplat în această perioadă. Şi este vorba despre reprezentanţi care nu depind de instituţiile europene şi care pot exprima un punct de vedere absolut independent. O să vedeţi că evaluările sunt foarte pozitive.

Rep.: Nu am auzit numele dumneavoastră menţionat printre cele ale potenţialilor viitori comisari europeni români. Surse au tot vorbit despre nume, iar al dumneavoastră nu a apărut. Spuneţi-mi de ce.

L.O.: Este şi normal, pe de-o parte, pentru că eu am fost trimis de către Guvernul anterior. Ştiţi foarte bine cine era în Guvernul anterior. Este un cu totul alt Guvern, este în interesul celor două partide ca să trimită pe cineva aparţinând acestor două partide politice, deci este normal să se întâmple această chestiune. Aşa se întâmplă peste tot.

Sigur, în statele mai vechi membre există o anumită tradiţie şi una dintre tradiţii spune foarte clar: în general o persoană merge pe două mandate şi nu pe un mandat. Explicaţia este foarte logică. În momentul în care deja ai experienţa unui mandat poţi din primul moment să intri din plin... Nu numai că poţi să obţii un portofoliu important pentru că deja nu numai că eşti recunoscut dar deja cunoşti modul în care funcţionează Comisia Europeană, cunoşti toate dedesubturile - si sunt extrem de multe. Şi, în al doilea rând, nu mai pierzi timpul şi intri deja în activitate. Nu mai ai acea perioadă de învăţare care durează extrem de mult, pentru că, contrar a ceea ce se cunoaşte, nu eşti responsabil numai pe problematica ta. Trebuie să gestionezi toate, toate deciziile şi sunt nenumărate decizii dintre cele mai diferite domenii.

Rep.: Dar cel mai intens vehiculată variantă pentru postul de comisar european provine tot din Guvernul care v-a numit pe dumneavoastră...

L.O.: Ştiu, dar ştiţi foarte bine că domnul Cioloş a fost un ministru independent în Guvernul liberal. Sigur, e legat de opţiunea pentru obţinerea portofoliului agriculturii, o opţiune pe care partea română a exprimat în mod explicit că şi-o doreşte. În ce măsură se va realiza sau nu, asta rămâne de văzut.

Rep.: Dumneavoastră v-aţi mai fi dorit un mandat?

L.O.: Sigur! Cum să nu-ţi doreşti în momentul în care ca activitate este extraordinar de interesantă?! E greu de exprimat în cuvinte cât de interesant şi cât de important este să fii la masa la care se iau decizii cu impact la nivel nu numai european, la nivel mondial, la nivel global. Şi nu numai că eşti la masă. Nu numai că stai să-i asculţi pe ceilalţi, dar şi dacă ai sta să-i asculţi pe ceilalţi, ai învăţa enorm, enorm... Dar inclusiv ai posibilitatea să influenţezi decizia, sigur dacă ai instrumentele necesare, dacă ai competenţele necesare, ai o echipă foarte puternică, ai argumentele şi poţi să asiguri că o majoritate a colegilor tăi te susţin.

Rep.: Ce faceţi după ce vi se încheie mandatul?

L.O.: Nu ştiu. Habar n-am. Habar n-am. Dar sunt extrem de relaxat, extrem de relaxat. Sunt confruntat cu câteva opţiuni şi ezit, ezit foarte mult. Am fost politician european, dar am mari ezitări să fiu politician român. Am extrem de mari ezitări să fiu politician în România.

Rep.: Vă gândiţi să vă reîntoarceţi la Partidul Liberal?

L.O.: Deci eu nu sunt membru al Partidului Liberal. Am activat în grupul liberal la nivel european, dar nu pe plan intern. Nu sunt membru în Partidul Naţional Liberal. O opţiune este să intru în viaţa politică, dar am mari ezitări, mari ezitări uitându-mă la ce se întâmplă în momentul de faţă. Vreau să vă spun că nu sunt foarte tentat să fac acest pas.

Sigur, eu aş prefera în ceea ce se întâmplă în viitor să pot să-mi ofer în continuare sprijinul şi competenţele. Nu vreau să fiu deloc nemodest, dar în momentul de faţă, experienţa pe care o am este unică în România. Nimeni nu a mai fost în Comisia Europeană, nimeni nu a mai fost parte la procesul de luare a deciziilor pe toate (domeniile) fie că vorbim pe G20, de noua ordine mondială în domeniul financiar, politica agricolă comună, concurenţa. Nimeni nu mai are aceste competenţe în momentul de faţă şi este normal, pentru că eu am fost membru în Comisia Europeană pentru un număr de ani.

Şi, sigur, aş dori cu aceste competenţe să pot să ajut în România. În ce măsură voi fi solicitat, am dubii serioase. Sunt multe alte subiecte să zic atractive şi foarte atractive, iar procesul de luare a deciziilor la nivel european nu mi se pare, cel puţin pentru unii, o prioritate. Mai degrabă doar prin prisma vizibilităţii pe care o dă în plan intern, dar nu în ceea ce priveşte, dacă vreţi, modul şi eficacitatea acestui proces.

Rep.: Spuneaţi de intrarea în viaţa politică şi că aţi avea reţineri faţă de această variantă. Cine v-a propus-o?

L.O.: Nu vreau să devoalez niciun fel de chestiune de felul acesta. Dar, repet, în momentul de faţă nu sunt deloc stresat. Faptul că nu voi mai fi comisar - sigur decizia finală încă nu s-a luat - dar faptul că nu voi mai fi comisar, deşi nu este cel mai bun lucru care mi se întâmplă, nu mă marchează. Am nenumărate opţiuni. Sunt extrem de liniştit în ceea ce priveşte viitorul.

Rep.: Deocamdată viaţa dumneavoastră este încă la Bruxelles şi ...

L.O.: Poate o să fie şi în continuare. Nu se ştie niciodată. Nu neapărat ca şi comisar...

Rep.: Dar cum altfel?

L.O.: Îmi spuneau foşti comisari că telefonul cam sună foarte des în ceea ce priveşte diferite oferte.

Rep.: A sunat şi al dumneavoastră?

L.O.: Nu, deocamdată nu. Era normal să nu se întâmple acest lucru pentru că deocamdată lucrurile nu s-au lămurit. În momentul în care lucrurile se vor clarifica, în momentul în care mandatul Comisiei va fi încheiat, cine ştie când, nu ştim încă, atunci o să vedem.

Rep.: Şi dacă telefonul sună şi de la Bucureşti, şi de la Bruxelles, ce faceţi?

L.O.: Am să analizez foarte serios. Cred că am făcut foarte multe pentru România. Încă o dată: poate vi se par lipsit de modestie, dar, în momentul de faţă cred, sunt sincer cu mine şi nu am niciun fel de interes, nu candidez pentru nimic. Cred că am făcut foarte multe lucruri. Din punctul acesta de vedere nu am ce să-mi reproşez, iar în momentul în care voi lua o decizie sigur voi cântări foarte bine dacă voi continua să lucrez în interesul României sau mă voi orienta către o chestiune diferită şi care nu ţine de acest context al procesului de luare a deciziilor.

Rep.: Dumneavoastră spuneţi că experienţa este mult mai mare decât cea legată strict de portofoliu şi cunoaşteţi mersul lucrurilor în Comisia Europeană. Cum aţi caracteriza demersurile făcute până în prezent de autorităţile române, prin diverse metode, de a obţine un portofoliu, aşa cum toată lumea a zis: Vrem un portofoliu cât mai important. Cum au fost negocierile?

L.O.: E normal să vrei un portofoliu cât mai important. E absolut normal şi logic, toată lumea se bate pentru aşa ceva. Chestiunea e că, în opinia mea, trebuie să te duci cu mai multe variante. Nu poţi să te concentrezi numai pe un singur portofoliu. De ce? Pentru că există posibilitatea să nu-l obţii, există riscul, şi în momentul în care - inclusiv pe plan intern - dacă construieşti şi dezvolţi chestiunea numai pe un singur portofoliu, orice alt portofoliu, important, care s-ar putea obţine va fi văzut ca un eşec. Inclusiv din punct de vedere intern, dar nu vreau să comentez acest aspect, ci să comentez aspectul comunitar. Este un număr important de portofolii, marea majoritate a portofoliilor foarte importante. Şi atunci trebuie să te duci cu mai multe opţiuni, astfel încât să poţi obţine unul dintre aceste portofolii, care sunt foarte diferite şi foarte variate. Am dat doar câteva exemple, dar sunt nenumărate altele, foarte interesante.

Rep.: Sugeraţi cumva că România nu face neapărat un lucru foarte bun că insistă pe o singură variantă, un singur portofoliu?

L.O.: Nu, eu nu sugerez şi nu dau sfaturi, nu fac recomandări părţii române.

Ceea ce spun eu e că, în opinia mea, cea mai bună strategie care cred că ar trebui să fie derulată, e cea cu mai multe opţiuni, mai multe opţiuni conferind inclusiv o mai mare securitate, inclusiv - dacă vreţi - internă. Pentru că în momentul în care te duci cu mai multe opţiuni şi le pui pe masă preşedintelui Comisiei şi, dintr-un motiv sau altul, el preferă o opţiune, acel lucru ar trebui să presupună şi să conducă la un consens la nivelul clasei politice româneşti asupra opţiunii respective, iar acest consens ar trebui să se reflecte în poziţia şi, finalmente, în votul fiecărui europarlamentar român în momentul în care comisarul respectiv va fi supus acestui vot şi comisia întreagă va fi supusă acestui vot.

Citeşte aici partea a doua a interviului acordat MEDIAFAX de comisarul european pentru Multilingvism Leonard Orban.